V-am scris cu litere de foc Cuvinte mohorâte Că n-am crezut deloc,deloc C-ați fost și voi tarate Pana-n adâncul pierzător De suflete curate Cu duhul lui nimicitor Cu grele-a lui păcate O,zmulge-ti-va, nu-i târziu Grăbiți către lumină Și Dumnezeul binelui V-a da izbânda PLINA. AMIN .
Cea mai dulce cântare pe care o invatam la începutul meu de oaste, Doamne iart -ma Doamne că banuiam de Mult că va veni și răsplată cea dura pentru păcatul Meu cel mare și dă-mi Doamne lungime de zile sa-lpot plăti aici pe pământ, înainte de moartea mea Amin.dar na-m făcut rău la nimeni zic eu și totuși greu voi plati, greu Doamne încă odată te rog să mă ierti
Viorile pădurii își odihnesc arcușul uitat în iarba moale a liniștii sub ulmi, flămînzi ies lupii serii suind pieziș urcușul spre oile luminii ce tremură pe culmi. Tot binele ce-n lume o zi l-a-nfăptuit, trist, soarele-l plătește în flăcări apunînd. Cu sîngele luminii ucise s-a-nroșit și norii, și pădurea și turlele pe rînd. Sus, luna, ca o Mamă cu Fiul condamnat, și-ascunde fața tristă sub vălul unui nor. ... Din Ghețimani, la toate, Isus îngenuncheat, privește și-nțelege ce-I spune taina lor.
Cantati frumos! printre putinele inregistrari de pe net care respecta melodia originala. Domnul sa va binecuvinteze! Text si melodie Nicolae Moldoveanu
Vacaru Ionut Nu toti suntem copiii lui Dzeu ci doar cei care fac voia Lui cu adevarat.Restul care nu fac voia Lui ,ci fac voia lumii sunt numiti copii ai diavolului.Este scris aceasta in Biblie.
De-ai lua pe umăr crucea, după Domnul de-ai porni, fericire, fericire, nici nu ştii câtă-ai găsi!... În a vieţii zile grele când străin ai suspina, mângâiere, mângâiere, nici nu ştii câtă-ai afla!... De-ai cădea sfârşit de chinuri să te scoli - te-ar sprijini alinarea, alinarea chinului ţi-ar dărui!... Alungat de-ai fi de-a pururi şi de ura lor împuns, bucurie, bucurie ţi-ar da crucea-I îndeajuns!... Că de-ai fi stăpân pe lume şi pe aurul din ea, fericirea, fericirea, ce-ţi dă Domnul - n-ai avea!... Când lovit de toţi cu ură îmi curg lacrimi pe obraz, mângâiere, mângâiere, numai Domnu-mi dă şi azi!...
Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea, Un joc de cristale e trecerea mea. //: Se scutură clipa din timpul deplin, Surâde şi cade. şi altele vin :// Eu nu sunt mai mult ca un fir de parâng Ce coasa îl taie şi furcile-l strâng. //: Ţărâna rămâne şi uită de el, Şi alt fir se-nalţă şi cade la fel:// Eu nu sunt mai mult ca o rază-n abis, Dar drumul spre stele oricând mi-e deschis. //: Eu nu sunt luceafăr cu chip marmoreu, Pe fruntea mea, însă e scris: Dumnezeu!://
