Strofa 1 Doamne greu mi-e sa trăiesc Vazând cum îmbatrânesc Mi se duc anii ca vântul 😢 Și rămân doar cu trecutul x2 Ref Ceva Doamne ai încurcat Pamântul când l-ai lăsat Ai dat viață pomului Mai lungă ca omului Strofa 2 Cu un pom aș face un târg Anii mei cu el să-i schimb Anii lui să-mi dea mie I-aș da a mea avuție x2 Strofa 3 Eu târgul așa l-aș face Să nu se mai poată întoarce Pomul lungă viață are Eu scurtă si trecătoare
Strofa 1 cum s-a dus copilaria eram prieteni multi ca fratii ne jucam toti intr-o curte de-a saracii si bogatii daca aveam un mar si-o pară le imparteam in parti egale nici mai mult nici mai puțin frățește la fiecare Ref a mai trecut inca o zi mi-e dor sa fim iar copii daca-m fi copii mereu sa fim prieteni n-ar fi greu. x2. Strofa 2 am ajuns si-am crescut mari ca norii ne-am împărțit unui putred de bogat altul e sarac lipit ne-intalnim la ani de zile si-atunci doar din întâmplare un salut si-un semn cu mana si plecam ca drumu-i mare.
Strofa 1 Stau pe prispa casei mele Simt ca nu mai am putere Am ochii înlăcrimați Copilasii mi-s plecati x2 Ref Stau cu bătrânețea in poarta Si cu gandul la copii Oare am sa-i mai vad vreodată Oare cand or mai veni x2 Strofa 2 Vad pe drum copii trecând Privesc dupa ei si plang Oare unde or fi si ai mei Nu mai stiu nimic de ei x2 Strofa 3 S-a dus viata ca un val Mi-e plin sufletu de amar 😢 Si mi-e teamă cam să mor De dorul copiilor.