'' Bucuria mea, iata cat de minunat se ruga Sfantul Isaac Sirul, lui Dumnezeu: “Imi plec genunchii, Dumnezeule, inaintea maretiei Tale si ma plec pana la pamant inaintea Ta; fiindca, fara sa fi cerut de la Tine sa fiu, m-ai adus la existenta din neexistenta.
Mai inainte de a ma fi plamadit in pantecele maicii mele, ai cunoscut viata mea involburata si pornita spre alunecare, dar, asta nu
Te-a oprit sa ma creezi si sa-mi dai toate cele prin care ai cinstit firea noastra, desi, stiai dinainte raul pe care-l voi face.
Stii bine cererile mele, inainte de a le sti eu insumi, precum si rugaciunile mele, inainte de a fi rostite inaintea Ta.
Da-mi, in acest ceas, Dumnezeule, toate cele de care stii foarte bine ca firea mea ticăloasa duce lipsa in primejdiile de acum. Fiindca, stii bine intristarea sufletului meu si stii ca tamaduirea lui sta in mainile Tale.''
Amin.