Cafeneaua filosofică de vineri deschide fereastra spre lumea ideilor. Este locul în care ne vedem să vorbim despre cărți sau să dezbatem ce a mai apărut pe blog. Destins, cu textul în față, în format de „debate” sau de discuție liberă. Ne găsiți pe blogul: letstalkaboutbooks.blog/ și pe facebook (Cafeneaua filosofică).
The Philosophical Café (Cafeneaua filosofica)opens the window to the world of ideas. It is a space of the free, live and animated dialogue, an attempt to bring philosophy to the center stage of the public life. Join us in the debate.
Blaga need to be known out of Romania. I read all his books in french. Some influent romanian must convince french editors and english editors to publish this completely original genius
cu tot respectul, dar Kant merita o dezbatere mult mai serioasa, cu invitati cu mai multa ...Wissen und Klarheit im Kopf! sunt foarte multi (in toata lumea) care se “ocupa”(in “toata cariera” lor) cu filosofia lui Kant, dar - dupa cum se stie - foarte (foarte) putini (mai ales in sec. al 20-lea) si “inteleg” despre ce e vorba. Profesorul Flonta imi pare un fel de “Invatator” (cu ar zice - poate - Cioran), care are “gute Kenntnisse”, dar am rezerve atunci cand e vorba de … verstehen (cel putin mit Blick auf Kant)! La fel si cu ceilalti invitati (degaja o atmosfera “obosita”, “bolnavicioasa”, “confuza” - prin excelenta Dl. Vida - si asta e tocmai das Gegenteil von Kants Philosophie, die eigentlich eine Therapie für die verkehrte und faule Logik des Menschen ist!). Acum … zur Sache selbst: esential in Kants Philosophie cred ca e schimbarea “frecventei” in Metaphysik. "Restul" (Epistemologie, Moral, Ästhetik …) e doar Consecinta acestei schimbari (toate stau im Schatten der veränderten Metaphysik), si despre “umbra” asta (Metaphysik e o prezenta latenta in tot "Restul") nu s-a discutat. Sigur, poate nu s-a voit asta, poate (?) s-a vrut o simplificare, tocmai pentru a nu speria laicatul filosofic. Dar chiar si asa, Schade!
Salut! De ce ti se pare asta? Profesorul Flonta e printre puținii care s-a ocupat de-a lungul carierei sale de Kant, iar când a dat drumul ideilor a fost o plăcere să-l asculți, umbrindu-i pe toti ceilalti.
@@razvanr2373 Multumesc de intrebare! Un raspuns as avea - pe scurt, desigur: sunt foarte multi (in toata lumea) care se “ocupa”(in “toata cariera” lor) cu filosofia lui Kant, dar - dupa cum se stie - foarte (foarte) putini (mai ales in sec. al 20-lea) si “inteleg” despre ce e vorba. Profesorul Flonta imi pare un fel de “Invatator” (cu ar zice - poate - Cioran), care are “gute Kenntnisse”, dar am rezerve atunci cand e vorba de … verstehen (cel putin mit Blick auf Kant)! La fel si cu ceilalti invitati (degaja o atmosfera “obosita”, “bolnavicioasa”, “confuza” - prin excelenta Dl. Vida - si asta e tocmai das Gegenteil von Kants Philosophie, die eigentlich eine Therapie für die verkehrte und faule Logik des Menschen ist!). Acum … zur Sache selbst: esential in Kants Philosophie cred ca e schimbarea “frecventei” in Metaphysik. Restul (Epistemologie, Moral, Ästhetik …) e doar Consecinta acestei schimbari (toate stau im Schatten der veränderten Metaphysik), si despre “umbra” asta nu s-a discutat. Sigur, poate nu s-a voit asta, poate (?) s-a vrut o simplificare, tocmai pentru a nu speria laicatul filosofic. Dar chiar si asa, nochmal Schade!
@@razvanr2373 Multumesc de intrebare! Un raspuns as avea - pe scurt, desigur: sunt foarte multi (in toata lumea) care se “ocupa”(in “toata cariera” lor) cu filosofia lui Kant, dar - dupa cum se stie - foarte (foarte) putini (mai ales in sec. al 20-lea) si “inteleg” despre ce e vorba. Profesorul Flonta imi pare un fel de “Invatator” (cu ar zice - poate - Cioran), care are “gute Kenntnisse”, dar am rezerve atunci cand e vorba de … verstehen (cel putin mit Blick auf Kant)! La fel si cu ceilalti invitati (degaja o atmosfera “obosita”, “bolnavicioasa”, “confuza” - prin excelenta Dl. Vida - si asta e tocmai das Gegenteil von Kants Philosophie, die eigentlich eine Therapie für die verkehrte und faule Logik des Menschen ist!). Acum … zur Sache selbst: esential in Kants Philosophie cred ca e schimbarea “frecventei” in Metaphysik. Restul (Epistemologie, Moral, Ästhetik …) e doar Consecinta acestei schimbari (toate stau im Schatten der veränderten Metaphysik), si despre “umbra” asta nu s-a discutat. Sigur, poate nu s-a voit asta, poate (?) s-a vrut o simplificare, tocmai pentru a nu speria laicatul filosofic. Dar chiar si asa, nochmal Schade!
@@razvanr2373 multumes de intrebare, un raspuns as avea (- si sper sa nu deranjez): sunt foarte multi (in toata lumea) care se “ocupa”(in “toata cariera” lor) cu filosofia lui Kant, dar - dupa cum bine se stie - foarte (foarte) putini (mai ales in sec. al 20-lea) si “inteleg” despre ce e vorba. Profesorul Flonta imi pare un fel de “Invatator” (cu ar zice - poate - Cioran), care are “gute Kenntnisse”, dar am rezerve atunci cand e vorba de … verstehen (cel putin mit Blick auf Kant)! La fel si cu ceilalti invitati (degaja o atmosfera “obosita”, “bolnavicioasa”, “confuza” - prin excelenta Dl. Vida - si asta e tocmai das Gegenteil von Kants Philosophie, die eigentlich eine Therapie für die verkehrte und faule Logik des Menschen ist!). Acum … zur Sache selbst: esential in Kants Philosophie cred ca e schimbarea “frecventei” in Metaphysik. "Restul" (Epistemologie, Moral, Ästhetik …) e doar Consecinta acestei schimbari (toate stau im Schatten der veränderten Metaphysik), si despre “umbra” asta (Metaphysik e o prezenta latenta in tot "Restul") nu s-a discutat. Sigur, poate nu s-a voit asta, poate (?) s-a vrut o simplificare, tocmai pentru a nu speria laicatul filosofic. Dar chiar si asa, nochmal Schade!
Daca tot stii engleza, si asculti filosofie pe net, inseamna ca esti bazat rau pe filosofie🧐... de ce nu intri in discutii filosofice pe tema, sa dai o mana de ajutor celor neinitiati🤔🤨 si mai departe, daca tot asculti filosofie adevarata, de ce jignesti acesti profesori? Cum de iti permiti sa fi asa de nesimtit si prost educat?😮
Engaging in fights without arguments, where reason and respect are abandoned, goes against Respect for Others, Universalizability and Intent of Duty. Kant would likely see your behavior as irrational and unethical, as it fails to respect the dignity of others and doesn't contribute to constructive dialogue.
@@magaemil it is unethical and irațional but in a kantian way as you put it. This people are from România where intelectual life is dead. They just play pretend here. The level of discution, the many words to say nothing. This is the real level of our universities because of politica factors, coruption and mainly because of their intelectual limitation and lazynes. I'm not very good in writing english, but you understand.
Subiectele voastre schimbă percepții, vieți,moduri de a trăii, conviețuire,uneori am impresia că pe măsură ce cunoașterea lumii te cuprinde,te ridică la cer împăcat,și dacă, toate acestea sunt în zadar tot ne vom unii cu "producătorul " vieții,o speranță eternă Trăiți frumos,iubiți special
Sylvère Lotringer (1938-2021), cunoscutul publicist și amfitrion american al filozofilor francezi asociați cu _French Theory_ lămurește (într-un articol anume dedicat acestui subiect) circumstanțele în care a apărut textul lui Baudrillard "Oublier Foucault" și modul de-a dreptul straniu în care acest text, deși n-a reușit să demitizeze statura lui Foucault în rândul elitei intelectualilor francezi ai vremii a produs totuși o imensă (deși tăcută) bulversare de _status-quo_ . Analiza minuțioasă a lui Lotringer dezvăluie în ce mod neașteptat gândirea lui Foucault și cea a lui Baudrillard s-au intersectat într-atât de intim încât, cel mai probabil, textul revelator al lui Baudrillard despre Foucault i-a provocat acestuia din urmă ceea ce pare a fi un neverosimil blocaj ideatic și abandonarea oricărui răspuns critic la aserțiunile lui Baudrillard. Lotringer nu o spune direct, dar senzația este că Foucault s-a simțit oarecum "trădat" de Baudrillard, în ciuda faptului că nu avusese niciodată nimic de împărțit cu acesta. Surprinderea lui Foucault pare să fi fost totală în fața acestui alter-ego al său, apărut ca din senin, într-un moment parcă anume ales pentru o lovitură de grație. Concluzia lui Lotringer e una cât se poate de clară: "Baudrillard probably was our last Foucauldian." (Remember Foucault, MIT Press, 2008 - www.jstor.org/stable/40368517 )
Muțumiri doamnei Jalobeanu pentru " Cafeneaua Filosofică". Cafeneaua patronată de dumneavoastră îmi aduce aminte de seratele muzicale ale domnului Iosif Sava. Cu gratitudine pentru toți care vin la această Royal Caffee, Constantin Pop.
Există idei cu care cazi în păcat. Le întâlnești la un moment dat, după ce le-ai căutat - poate fără să știi - o bună bucată de vreme, lăsându-te amăgit de boarea câte unei mirări și antrenat pe cărările întortocheate ale unui întreg hățiș de întrebări în care te trezești captiv. Așa apare, într-adevăr, gestația socratică a ideii. În măsura în care din această "însărcinare" se și naște ceva capabil să respire singur și să se țină pe propriile picioare se cheamă că ai devenit filozof. Orice filozof este un fel de mamă, având o relație totală (fizică și metafizică) cu produsul său de concepție. Cercetarea mi se pare totuși a fi altceva, în măsura în care mama nu își poate 'cerceta' propriul copil. Cercetarea presupune un raport de obiectivitate și, deci, unul de înstrăinare. Implicit, cercetătorul este implicat într-un raport de putere cu obiectul cercetării sale. De obicei, acesta este un raport discursiv, dar poate fi și un raport pur abstract sau conceptual, fără pretenția unei finalități de expunere discursivă (însă, cu toate acestea, cunoașterea obiectului cercetat rămâne o întreprindere complet la discreția cercetătorului). Cu alte cuvinte, cercetarea este o pro-ducție și nu o naștere (nu este o in-ducție). Întrebarea care se cere pusă este, prin urmare, dacă filozofia poate deveni o profesie în sens strict. Poate ajungem astfel să ne punem și noi problema, apud Heidegger - Ce este gândirea? Ce numim gândire? Ce se cheamă gândire? "Was heißt Denken?" Ce e această chemare? Îmi pare rău că am pierdut 'emisiunea' în direct... :)
Foarte frumos spus, mulțumim! Poate de asta Socrate moșea mereu ideile altora - pe care era liber să le „cerceteze” fără părtinire. Poate de asta o mare parte din cercetarea filosofică este critică de text și istorie a filosofiei :)
La Blaga, orice problemă cu care ne-am confruntat vreodată este un „mister”. În general, problemele se rezolvă într-un sens sau altul, fără să ne dăm seama de semnificația sensului rezolvării. Cele 25 de variante al transcendenței sunt de fapt 25 de variante de ”mistere”, rezolvate însă, în una din cele 25 de variante de transcendență posibile, adică 25 de variante ale misterului, fie pe plus-cunoaștere, minus-cunoașteresau zero-cunoaștere. Doamna Petreu are dreptate când spune despre Cunoașterea luciferică ce spune - că este o excelentă critică sau filosofie a științei, mai exact a cunoașterii, căci nu e vorba numai de știință, ci și de teologie, de exemplu - căreia, în Voalul lui ISIS, Elena Blavatsky îi consacră un volum aparte. Nimănui nu i-a trecut prin cap să compare modul cum tratează ”misterele”, adică problemele de orice fel, teosoafa Blavatsky, care ar fi câștigat mult de l-ar fi putut citi pe Blaga, ce se năștea pe când ea murea. La Blavatsky însă, contrar lui Alexandrescu, ce spunea că ”minuni în vremea noastră nu văd a se mai face”, minunile curgeau ca apa pe Volga lui Ivan, cel cu regele peștilor, de a umplu Volga cu Vodcă vreme de 5 minute.... Cei ce nu l-au citit sau nu l-au înțeles pe Blaga, îl fac și l-au făcut adesea ”mistic”, fără să știe că aceasta este de fapt ceea ce unii numesc cunoaștere imediată, spre deosebire de cunoașterea banală, care este mediată - mediată de rațiune, dar și de altele, inclusiv de lipsa de ”chef”, adică de dispoziție afectivă, cazul celor de li se spune ”brânză bună în burduf de câine”.
Dragă Doamnă Petreu, înainte de nisus formativus și atitudinea sufletească sau cea axiologică, în Orizont și Stil Blaga pleacă de la timp și spațiu, care înseamnă mai mult decât două simple categorii stilistice... Categoria stilistică este concept fundamental în concepția despre cultură a lui Blaga, care într-adevăr se ”învârte” în jurul matricii stilistice. Ați evitat să intrați în cosmosul stilistic, ca să zic așa, ordinea matricei stilistice în toate, evident inclusiv antropologie, căci vorba lui Protagoras, Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cum sunt, și a celor ce nu sunt, cum nu sunt.. Bineînțeles, nu putem vorbi de matricea stilistică înainte de categoriile stilistice, nici de acestea înainte de cenzura transcendentă, „limită” a tot ce este omenesc, limită adânc dezbătută în cunoașterea luciferică. Ar fi păcat să lăsăm tinerii să creadă în decesul filosofiei ca sistem! Când Blaga spunea pe ton de glumă, dar foarte serios și profund, că filosofia s-a întors acasă la ea, ca să zic așa (adică în Peninsula Balcanică,), nu cred că se gândea că ideea de sistem filosofic poate să moară, în orice caz nu fără a lăsa în urmă o „sămânță”, ca orice fruct. In Diferențialele divine găsim destule referințe biologice, iar Eonul dogmatic și Cunoașterea luciferică dovedesc o bună intuiție în ce privește relativitatea universală și mecanica cuantică, ba chiar deschidera către posibilul, prăpăstios, către primejdia unui nou dogmatism, (v. ultimul capitol din Eon) pe care abia scoțiano-elvețianul PAUL EMBERSON a ”pus-o în partitură”, dacă-mi admiteți licența, în DE LA JUNDI SHAPUR LA SILICON VALLEY, sau Omul și Mașina (sau cam așa ceva, carte publicată în română anii trecuți, la ed. Sens, ARAD). Capitolul XV din Cunoașterea luciferică pune marea problemă a VARIANTELOR TRANSCENDENȚEI ȘI TOPOGRAFIEI MISTERELOR, chestiune dezbătută cândva, cât de cât, pe vrmea lui Tudor Bugnariu și a lui Ion-Mihail Popescu (primul Dr în Filosofia lui Blaga (1973, București), dar abandonată și uitată de întreaga obște filosofică, decăzută la nivel folclor Saeculum, Luntrea lui Caron, etc... Vreme de peste o jumătate de secol nimeni n-a remarcat cele 26 de variante ale transcendenței, din prima ediție a Cunoașterii luciferice, respectiv primele două ale Trilogiei Cunoașterii în întregul ei De fapt nu erau 26 de variante ale transcendenței ci numai 25 - fiecare, bineînțeles, cu coordonatele ei matematice precise. Mulți cred că Filosofia e un fel de dat ochii peste cap și frâu liber inspirației.... Nici în poezie nu merge chiar așa, deșii poeții mai exagerează, în linie bahică, din lipsă de excitații poetice demne de acest nume (Stănescu, etc). Cele 25 de variante ale transcendenței mi se par de nedepășit, constatare făcută acum 50 de ani, discutată nu cu Blaga, eram prea tânără când a murit, ci cu Noica, și diverși păltinișeni, care au abandonat filosofia pentru afaceri, politică, viață mondenă... Pe vremea când Noica pregătea ratata lui Antologie filosofică Blaga (în germană, spaniolă, franceză) , între altele a încercat să găsească măcar o a 26-a, cam pe vremea când, Gabriel Liiceanu, în urma observației, din Paris, a unui controversat blagian uitat, a rectificat tacit în ultima ediție a Trilogiei Cunoașterii, coborând de la 26 de variante de transcendență la 25, fără să spună de ce. De ce anume? Pentru că cineva din Paris, un român cu schepsis, a scris nu știu unde despre cum se făcea filosofie pășunistă (parcă așa spunea), pe vremea lui Dej și Ceaușescu. Faptul că nimeni n-a observat că una din cele 26 de variante ale transcendenței se repetă de două ori, arăta cam cum se citește filosofie când ne facem doar că citim... Cei ce vor să-și pună ceasul la ora filosofică actuală, secolul XXI și următoarele, la ora tehnologiei morale cum zic unii (mașini „bune” ce nu funcționează dacă sunt conduse de oameni „răi”, după ce- se duc cu Blaga de mână până unde pot, trebuie să-l citească pe PAUL EMBERSON, de preferință în engleză, dar și în germană, franceză și chiar română. Cine caută găsește. Cel ce caută bine găsește mai mult decât caută. Cafeneaua filosofică, dacă vrea să știe și altele, trebuie să mă caute măcar pe mine (tittuus@gmail.com) cât oi mai fi prin această tristă Vale a plângerii, cum spunea prietenul lui Dumitru Furdui, Poetul PÂCĂ. .
Mare parte din filosofia lui Blaga s-a tradus în franceză încă de acum treizeci de ani, chiar ceva mai mult. Englezii, americanii nu citesc franceza sau alte limbi?
Care ar putea fi asemănarea și relația intelectuală dintre I.D. Sârbu și Petre Țuțea? Ce îi definește și îi separă? Pentru Cafeneaua Filosofică o urare veche, țărănească: SĂ VĂ PLESNEASCĂ HAMBARUL VIEȚII DE ROADE!
Cehov a fost în primul rând un OM , obsedat,ca să zic așa, în a ajuta semenii. A muncit extraordinar de mult. Și a aflat ADEVĂRUL de tânăr, căruia i-a rămas fidel până la capăt. În opera lui l-a exprimat pe deplin lăsându-ne libertatea totală de a-l descoperi. De aici senzația ca oricât l-ai citi parcă îți scapă ceva și te face să te reîntorci la el. A fost un spirit universal, aceasta nu are a face cu locul in care te-ai născut. Obiectivitatea lui în tot ce a scris este incredibilă. Impresia este că autorul este prezent de față și prezintă viața așa cum este fără a interveni. Însă,printre rânduri apare ADEVĂRUL. Rămâne să îl descoperim.
La slujba învierii, la catedrale, se citea / se citește /un fragment din Evanghelie, în mai multe limbi (ideal ar fi citirea în 12 limbi). Se întâlnea, astfel veriunea în limba latină, scrisă cu litere chirilice, versiunea în germană, scrisă cu litere chirilice etc.
Am învățat și eu ceva nou din acest video, și anume despre existența sociologiei științei. Poate ar fi o idee bună să vorbiți mai pe larg despre acest subiect cu o altă ocazie
Ce minunat! Exact când încep sa,l studiez și eu pe Ion D. Sârbu. Descopăr abia acum ceva autentic. De la Camil Petrescu pana la I. D. Sârbu niciun nume nu m,a mișcat, impresionat. ❤
Rolul scolii e sa studieze metoda. In schimb, scoala teoretizeaza rezultatele. Avem religie in scoli prin care copiilor li se spune ce si cum sa creada. Religia in scoala e o prostie, dar daca tot o avem, sa le aratam copiilor istoria conceptului de Dumnezeu in marile religii. Daca popa ortodox face pseudostiinta religiei la ora de religie, alternativa ar fi Eliade. Diferenta intre stiinta si pseudostiinta este hranita de cultura celui care i se adreseaza. De multe ori ereziarhul pseudostiintei isi publica sofismul stiind ca e fake news!
Ce credeți despre personajul Satana din romanul " Cain" scris de Jose Saramango? Care credeți că este , d.p.d.v. filosofic, rolul lui Satana în această bijuterie literară?
