George Topârceanu a fost în bătălia de la Turtucaia povestește amănunțit cum era în Dunăre se ținea de un buștean ca să nu se înece și jandarmii români îi împușcă pe soldați români care încercau să se retragă pe malul romanesc dar au fost impuscati de jandarmi români, Topârceanu, sa ținut de buștean și a înotat înapoi spre malul bulgăresc dar de acolo trăgeau bulgari, nu mai știu exact a căzut prizonier la bulgari sau a scăpat dus în aval de curentul apei a ajuns aproape de mare numai știu exact, dar am prins o ură pe jandarmerie și pe ofițeri români care au fugit ca iepurași de pe câmpul de luptă și au lăsat soldați să se descurce singuri dar nu i-au lăsat pe soldați să se retragă au pus trupele de jandarmii să tragă în soldați care sau aruncat în valurile Dunării mulți sau înecat mulți au fost uciși de gloanțe alți au căzut prizonieri cei care au căzut prizonieri la bulgari au fost omorâți în chinuri groaznice au fost schigiuiti de bulgari, ferească Dumnezeu nici în timpul când am făcut eu armata ofițeri și subofițeri armatei române nu erau departe de felul de comportamentul ofițerilor români din primul război de aia le-am zis ofițerilor mai ușor cu bătaia de joc față de soldați le-am zis de Turtucaia și de Stalingrad, și oarba de Mureș, și sevastopol, la sfârșitul armatei eram aliniați pe platoul unități și comandanți de baterie și comandantul unități când a ajuns în fața mea iam pus întrebarea așa d-le comandant permiteți să vă pun o întrebare, cum opresc un tanc inamic cu mătura de nuiele, atunci comandantul unități a făcut stânga împrejur și nici nu ma salutat un alt comandant de baterie cu grad de căpitan Dobrotă îl chema mi-a răspuns că o să mă cheme la concentrare. Eu i-am răspuns așa tu ce crezi că m-am născut ca să îmi irosesc timpul în armata română, îmi ajunge un an irosit din viața mea mea. Jegul mi-a zis că sunt un neobrăzat și un neinstruit, și atunci m-am inervat și i-am răspuns ferească Dumnezeu de război că dacă dai comanda atac la baioneta la cuibul de mitralieră m-am întors instantaneu și te ciuruiesc așa mi-am luat rămas bun de la bețivi din armata română
Lasati pe asta ca Ferdinand și Carol au fost mari romani.Au fost MARI doritori de trai foarte bun pe spinarea romanilor.Nu uitați 1907 . Să nu spuneți ca , grijuliul rege ,pe care il durea de soarta romanilor nu stia ce se întâmpla în țară
