Scurta descriere a celor mai celebre soiuri de vinuri romanesti:
Feteasca Alba, aparuta pe teritoriul istoric al Moldovei, Feteasca alba a fost cunoscuta in popor si sub denumiri ca Poama fetei, Pasareasca alba si Poama pasaresca, ultimile doua denumiri fiind date si de faptul ca, la coacere, Feteasca alba este foarte cautata de pasari. In prezent, soiul Feteasca alba se intalneste in aproape toate centrele viticole ale Romaniei, si totalizeaza o suprafata de circa 25.000 de hectare, fiind astfel soiul cel mai cultivat din tara noastra.
Feteasca regala, până în perioada interbelică, acest soi era necunoscut. Însă, în anii 1920, o bătrânică din comuna Daneş, de lângă Sighişoara, a mers la piaţă cu un coş de struguri recoltaţi din gospodăria ei. Întâmplarea a făcut ca aceşti struguri să fie cumpăraţi de un specialist, care şi-a dat seama că strugurii nu sunt Fetească Albă”, spune Ioan Buia.
Francusa, crescut pe dealurile incarcate de istorie ale Moldovei, soiul avut si are multe denumiri, unele pur locale, care probabil au disparut in timp. Cu timpul, acest soi s-a raspandit pe suprafete restranse si in unele podgorii din Transilvania si Muntenia
Galbena de Odobesti, se pare că soiul a fost cultivat de geto-daci, cu mult înainte de ocupația romană. Având în vedere că localitatea Odobești nu exista pe atunci, soiul purta, probabil, alt nume. Se presupune că ar fi originar din comuna Căpătanu, situată în apropiere de Odobești, de unde provine și sinonimul Galbenă de Căpătanu.
Grasa de cotnari, s-a nascut, dupa majoritatea autorilor, in inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie considerata "prea veche pentru ca istoria sa-i poata deslusi inceputurile". Soiul Grasa se presupune a fi, ca si podgoria, un soi foarte vechi si, de ce nu, un soi dacic.
Tamaioasa Romaneasca, soiul alb aromat, care in Romania este cunoscut cu numele de Tamaioasa romaneasca, se cultiva de secole pe teritoriul tarii noastre, unde este si foarte bine aclimatizat. Tamaioasa romaneasca are nevoie de microclimate unde sa i se asigure toamne lungi si insorite, pentru ca strugurii sa ajunga la supracoacere
Babeasca Neagra, este un foarte vechi soi românesc de struguri răspândit în podgoriile din Moldova, în special în podgoria de la Nicorești. Se spune că, într-o toamnă, pe vremea culesului viei, Ștefan cel Mare a pornit prin țară alături de garda sa personală. Vinul i-a plăcut de îndată domnului și, aflând că a fost trimis de o bătrână din Nicorești, a zis: ''Păi, atunci să-i zicem Băbească de Nicorești și să mai golim o cupă!'' Și de atunci, vinul poartă numele Băbească.
Cadarca (Lugojana), legendele din creeate in jurul acestui soi sunt multe dar noi vom enumera doua: prima dintre ele este cea potrivit căreia Cadarca ar fi fost adusă de către sârbi, ipoteză susținută de faptul că denumirea Cadarcă ar fi numele slav pentru Scutari (sau Skadar), un lac situat între Muntenegru și Albania și de faptul că soiul a fost cultivat, pe vremuri, sub numele de Skadarka, în Croația și în Serbia. Cea de-a doua este cea potrivit căreia soiul ar fi fost adus de către turci, de unde și denumirea de Tőrőkszőlő, ceea ce înseamnă strugure turcesc. Cadarca a trecut, însă, prin Bulgaria, unde este cultivată la scară largă, sub denumirea de Gâmză. Totodată, în România, este considerat a fi un soi local, specific podgoriei Miniș. Cu toate că originea sa exactă rămâne necunoscută, este cert faptul că provine din zona Balcanilor și a Câmpiei Panonice.
Busuioaca de bohotin, dovada clara ca acest vechi soi romanesc a aparut pe aceste plaiuri o constituie si faptul ca mai toate denumirile sinonimale sub care a fost cunoscut acest soi in decursul timpului (Tamaioasa de Bohotin, Busuioaca vanata de Bohotin, Tamaioasa vanata de Bohotin, Tamaioasa violeta) fac trimitere clara la aceste locuri.
Feteasca neagra, apariţia soiului este poziţionată în urmă cu 2000 de ani. Se presupune ca locul de origine al acestui soi este pe valea râului Prut, în jurul localităţii Uricani din judeţul Iaşi, unde s-au găsit seminţe datând din acea perioadă.
14 окт 2024
