Păunescu a făcut poiezii care au avut ceva de spus nu de dragul de-a face poiezii.Poate par nostalgică dar mi-am a plăcut enorm și-a fost un privilegiu pe care mi la făcut soarta , faptul că am fost contemporana cu el.Dumneavaostra recitați extraordinar.Multumesc.
Bat vanturi în fereastra și este iarna.. Când scriu țigarea m amețește Cat de frumoasa ești in primăvara Și tu femeie,și a mea poveste Scutura pomii frunzele la geam De când sunt singur sinfonia urla Ce ți am greșit tu suflet prea amar Ca sa iubesc din suflet o naluca Și bărcile canalul de despica Stau condolierii cei mai fericiți Iubirea mea si-o dragostea rămasă Nu vezi ca valurile deseneaza-vis Gondolele ne fac necaz.. Sa nu plutim pe marea -albastra Toate catargele-au rămas Fără de vânt,pt iubirea noastră.. Și plânge vântul..marmuri mangaind .iconostase numai de femeie Dansând ca floarea care-o bate -un vânt Și picuranda de ploaie și cuvant .. Și or trece ani,marmurile reci.. Ne vor chema sa bem cafeaua.. Ai grija,țu femeie care te iubesc.. Vreau și eu sa îmi cânte primăvara.. Stop
