Emanuel Ovidiu Opris
1. Te-ai sfărâmat tu vasule-ncercat
De parcă Tu de mâna Lui
Nicicând n-ai fost lucrat
Dar totu-i minunat că eşti în al Său har
În casa vaselor de preţ, în casa marelui Olar.
R: Noi nu suntem să ştie toţi
Noi nu suntem doar tină
Ci un pământ ce-i frământat
Cu apă şi lumină
Şi-acest pământ ce-i încercat
Aur să devină
/: Nu poate fi :/ lucrat de-o altă mână.
2. Olari în lume-s mulţi dar toţi sunt ca şi lutul
Nu seamănă nici unul nu, cu Cel ce-i Începutul
Dar totu-i minunat că eşti în al Său har
În casa vaselor de preţ, în casa marelui Olar.
3. Olarule de sus, Tu m-ai purtat în mână
De-atunci rămasu-mi-a în piept căldura Ta cea bună
Dar totu-i minunat că eşti în al Său har
În casa vaselor de preţ, în casa marelui Olar.
4. Tu om, oricine eşti tu nu eşti o-ntâmplare
Priveşte-adânc fiinţa ta, tu eşti o taină mare
Dar totu-i minunat că eşti în al Său har
În casa vaselor de preţ, în casa marelui Olar.
5. Tu vii de undeva, din slăvi nemuritoare
O lasă-te lucrat de cel ce te-a adus sub soare
Dar totu-i minunat că eşti în al Său har
În casa vaselor de preţ, în casa marelui Olar.
www.siongratz.at
8 сен 2024