Tot mai des auzim de afecţiuni autoimune şi despre tratamente care doar “îmbunătăţesc calitatea vieţii”, dar nu vindecă aceste boli.
Sistemul imunitar este un complex constituit din organe, ţesuturi şi celule cu rol în apărarea organismului împotriva agenţilor patogeni (bacterii, fungi, paraziţi, virusuri). În mod normal organismul se apără prin intermediul unor proteine numite anticorpi sau cu ajutorul unor celule albe denumite limfocite. În situaţia bolilor autoimune apărarea imună a organismului produce anticorpi (denumiţi în acest caz autoanticorpi ) sau limfocite împotriva unor structuri ale propriului organism ducând la distrugerea parţială sau completă a acestora.
Răspunsul imun aberant poate să aibă mai multe cauze:
1) substanţe străine organismului prezintă o structură asemănătoare cu cele din organism şi în această situaţie anticorpii şi/sau limfocitele produse împotriva substanţelor străine vor ataca şi structurile similare ale organismului
2) anumite substanţe din corp îşi modifică structura din variate cauze şi sistemul imun le percepe ca străine şi actionează în consecinţă
3) sistemul imun produce un răspuns aberant împotriva propriilor structuri fără un motiv aparent.
Bolile autoimune prezintă un spectru larg şi se clasifică în boli specifice unui organ în care răspunsul imun este direcţionat împotriva unei substanţe localizate într-un organ particular şi boli sistemice (nespecifice unui organ anume) în care substanţa atacată este prezentă în mai mute ţesuturi şi organe.
Principalele boli autoimune organ specifice sunt tiroidita Hashimoto, tireotoxicoza (afectiuni ale glandei tiroide), anemia pernicioasa (boala gastrica), boala Addison (afectiune a gandeor suprarenale) si diabetul zaharat insulino-dependent.
Bolile autoimune sistemice cele mai importante sunt reprezentate de boli reumatismale (lupus eritematos sistemic, sclerodermie sistemică, poliartrita reumatoidă, spondilita ankilopoetică, sindrom antifosfolopidic), boli digestive (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică).
Fiecare afecţiune are un tablou clinic specific şi anumite simptome care sunt comune majorităţii acestor boli cum ar fi: oboseală cronică, febră sau subfebrilităţi, dureri articulare sau musculare, lipsa poftei de mâncare, erupţii cutanate, stare generală de rău.
"Bolile autoimune a căror diagnosticare este făcută tardiv", interviu acordat de către lt. col. medic dr. Ciprian Jurcuţ, medic primar medicina interna, medic specialist reumatologie, compententa ecografie generala, doctor in stiinte medicale, coordonatorul Programului national de tratament a sindromului de imunodeficienta primara la adulti la nivelul Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central “Dr. Carol Davila”, în data de 04.05.2016, pentru emisiunea Tot ce contează/ TVR 1.
20 окт 2024