Miss Dalloway este o carte foarte bine scrisă, de aceea nu este de citit din punctul de vedere al poveștii, ci al tehnicii. Poveste, in sensul de “fir narativ” exista, doar ca accentul este pus pe interior, pe gândurile, trăirile si amintirile persoanajelor. Acel “haos” este de fapt cumulul gândurilor pe care cu toții le avem in minte si care vin precum o cascada (flow). Romanele de tipul acesta sunt cel mai greu de înțeles, de aceea se studiază la o facultatea de profil. E normal ca un cititor neavizat sau obișnuit sa nu îl înțeleagă la adevarata valoare. Spor la lecturat! PS : toate cartile lui Wolf sunt la fel de dificile, sigur nu îți vor plăcea dacă le citești doar pt poveste.
Așa este! Dacă autoarea ar putea da un răspuns acestei recenzii, ar spune :" Păi, așa e! Este și normal să fie așa! " pentru că Woolf explorează modernismul și tehnica fluxului conștiinței, dorind să arate că realitatea este, de fapt, ceea ce percepe mintea, și cum ar fi dacă ai scrie exact ceea ce gândești, fără retușuri. P. S. Sunt anumiți autori clasici britanici foarte greu de tradus (precum Woolf, James Joyce sau Shakespeare), pe aceștia ți-i recomand în engleză. E o lectură mult mai bună 🤗
@@roxanaKeyJinkiTaeminMinho Valurile e o carte mult mai dificilă decât Miss Dalloway, care mi se pare mai degrabă o carte (aparent) plictisitoare decât dificilă. Am citit Miss Dalloway de trei ori până acum. Prima oară mi s-a părut bine scrisă, dar am găsit personajele foarte anoste și m-a dezamăgit, preferându-l pe Faulkner, ale cărui opere sunt mult mai dificile, dar cu personaje mai interesante . A doua oară am citit-o de dragul scriituri și mi-a plăcut mult felul în care autoarea trece de la gândurile unui personaj la altul. A treia oară am început să înțeleg mai bine personajul principla. Valurile în schimb e un chin :) Personajele sunt niște simple schițe cu gânduri foarte repetitive. După părerea mea, Miss Dalloway e un experiment reușit, în timp ce Valurile e un experiment ratat. Orlando e poate cea mai accesibilă și interesantă carte a ei, dar e mai fantezistă.
De la Stephen King recomand Anotimpuri Diferite, 4 povesti scurte, nu sunt supranaturale, poate una doar are elemente supranaturale si sunt foarte bune toate. King are calitatea de a scrie bine din perspectiva copiilor, in It, in povestea The Body din Anotimpuri diferite.
Mai mult Sthephen King, te roooog! 😄 Foarte buna recenzia, sunt un vechi abonat, iar de fiecare data când văd ca postezi ceva de Stephen King sunt in extaz, poate vei încerca și “Un basm”, se lansează zilele următoare pe Nemira, se anunta o carte grozava, mi-ar plăcea mult de tot sa văd o recenzie aici, pe Ascult și citesc 🤗
Eu am citit Pasagerii de John Marrs, Memoriile unui bătrân crocodil de Tennesse Wiliam și și Lord of the Rings de Tolkien! Le recomand pe toate! ♥️ O sa încerc cândva și pe Stephen king!
Recomand King, poti incepe cu Apocalipsa, Misery (întâlnești aici un personaj negativ genial) sau Cimitirul Animalelor, toate de 5/5 pentru mine (am citit si altele de la el de 3-4 stele)
@@Alin4209 Parerea mea este sa inceapa cu "Cimitirul animalelor',chiar si "Shining"daca doreste dezvoltare de personaje.Sincer,"Apocalipsa" este foarte buna dar dimensiunile ei sunt foarte mari,precum si numarul de personaje(ajungi la un moment dat sa le scrii pe o foaie deoarce se sare foarte de mult de la unul la altul si uiti) iar ultima pe care o recomand pentru inceput este "Carrie"dar sa nu existe mari asteptari de la ea.
O recomandare: ar fi foarte frumos sa treci si traducatorii in discurs pentru ca ei sunt coautori ai cartii, actul traducerii fiind o transfigurare estetica de grad doi. Fara ei, trei sferturi din ceea ce iubim literar s-ar evapora, aneantiza etc. INIMA PENTRU RESTUL CONTINUTULUI!❤️❤️ “La Rasarit de Eden” - o bijuterie fictionala💎
La rasarit de Eden - John Steinbeck mi-a placut si mie foarte mult, desi este o carte destul de grea. Este o carte complexa. cu foarte multe personaje, cu o actiune diversa. Este o carte clasica, ce merita sa fie citita. Din ce observ, iti plac foarte mult cartile mai grele, clasice. Ceea ce este foarte bine. Si in biblioteca ta vad ca ai foarte multe carti clasice, in special de la Corint. Am si eu colectia aia pe galben de la Corint cu carti clasice.
Tare mult imi place sinceritatea ta.Pentru ca ti-a placut atat de mult La rasarit de Eden ,ti-as sugera sa incerci Cain si Abel de Jeffery Archer(ambele titluri duc gandul la religie ,dar subiectele sunt paralele).Am citit aceste carti in urma cu vreo 30 de ani si mi-au ramas in memorie.Si daca o sa citesti o carte de Jeffrey Archer ,sigur o sa vrei mai multe(exact ca in cazul lui S.King, Kundera,Ken Follett). In august am citit doar 7 carti ,dintre care doua foarte scurte:Domnul Ibrahim si florile din Coran de Eric-Emmanuel Schmitt si A fost doar ciuma de Ludmila Ulitkaia(mi-a placut mult si subiectul si scriitura),apoi Tradarea de Karin Alvtegen(thriller),Gradina fiarelor de Jeffery Deaver(thriller cu actiunea in 1936,in Berlin), Adoua fata de Maggie Mitchell(slabuta),si o surpriza placuta a fost Chemarea monstrului de Patrick Ness,carte din categoria Young ,dar emotionanta si bine scrisa;ultima si cea mai groasa a fost O regina pe esafod de Hilary Mantel(despre Anne Boylen).
Hei, apropo de paranormalul lui Stephen King, mare parte dintre personajele lui conțin o urmă mai mica sau mai mare de paranormal, el o numește "shining" (are si o carte care se numește la fel). Iti recomand sa incerci Misery ca urmatoarea de la King daca o ai in biblioteca si nu ai pus inca mana pe ea, este fabuloasa dupa gusturile mele.🤩
Bună! Pe Kundera l-am descoperit si eu, anul acesta in contextul in care imi doream o carte care sa-mi stârnească veselia ( prea multe carti...serioase!) si am citit " Cartea rasului si a uitării"4*. Nu am râs dar am descoperit un scriitor interesant. Am citit si "Insuportabila usuratate a ființei" 3,5* si " Arta romanului" 3*. Mai am " Nemurirea" pe care tocmai am cumpărat-o. Cam atât mi-a atras atentia de la Kundera din ce este pe piata acum. Oricum este un scriitor destul de ermetic. In Arta romanului, (carte de eseuri) mai lamureste pe alocuri, subiectele abordate însă, parerea mea este că se complace in starea aceasta ambiguă asupra propriilor scrieri. Cu toate acestea, stilul lui atrage atentia. Spor!
Sunt conștientă ca cititul este subiectiv și ca fiecare om are dreptul la părerea sa, însă sunt chiar dezamagita sa văd ca stilul și cărțile lui Virginia Woolf nu sunt apreciate. Autoarea, prin cărțile sale vrea sa redea in scris psihicul uman și cum funcționează acest flux al conștiinței, conținutul modernismului din Anglia este foarte profund și extrem de fain. Părerea mea este ca înainte de a citi un clasic e bine sa citești câte ceva despre mișcarea din perioada sa, despre evenimentele care au avut loc, despre societatea din acea vreme și despre carte in sine. Doamna Dalloway a fost și o metafora a ceea ce s a întâmplat după primul război mondial, Clarisa fiind imaginea aristrocrație care a stat la caldurica dar tot a fost marcată psihologic, iar Sebastian a foat clasa muncitoare, săracii care au trebuit sa înfrunte războiul din primele linii, acesta rămânând atât de marcat de cele văzute ca nu a mai putut sa ajungă la eul sau normal. Mie una mi-a plăcut atât de mult Virginia Woolf încât mi-am dat licența pe subiectele sale. O carte care poate din ea ai înțelege mai multe ar fi SPRE FAR, e o carte scrisă de ea, feminista, dar care tot la fel are foarte multe metafore și folosește acest stil de a scrie “fluxul conștiinței”. Și încă Virginia folosește foarte puțin stilul, james Joyce este recunoscut ca fiind singurul care a folosit extrem de bine si a redat cu adevărat fluxul minții umane in cartea sa Ulise. O carte la fel de greoaie dar minunata.
Eu am renunțat la Doamna Dalloway încă de la primele pagini. Am găsit-o necoerentă și fără sens. Ar fi fost un supliciu să o citesc. Te admir că ai dus-o până la capăt 🤗
Salut draga Loredana ! M-a incitat descrierea ta a Doamnei Dalloway , cum ca autoarea da impresia ca ar fi nebuna(in sensul peiorativ), si, deoarece am intalnit anterior aceasta carte pe listele de recomandari ale unor oameni de cultura pe care ii apreciez, ce m-am gandit eu : ca n-o fi fost degeaba ; si iata ca m-am apucat sa verific cum sta treaabaa … Pentru inceput am citit cartea(traducerea lui Petru Cretia)…cu gandul ca o sa-mi confirme o opinie de-a mea cum ca prin zona de vest nu e rara oarece tendinta la isterie. Si ce sa vezi, in Doama Dalloway nu am gasit semne de nebunie…Prima mea observatie a fost ca stilul e foarte sintetic, nu taraganeaza trecerile intre ci expune direct ganduri,introspectii,emotii,sentimente,observatii,intamplari,amintiri,comparatii, fara a cauta descrieri literare bombastice, dar intr-un stil in schimb foarte rafinat si coerent (asa cum s-a explicat si in comentariile de la acest clip , este « fluxul constiintei », pur si simplu,existent la noi toti, fara sa fie semn de nebunie). Pe urma, am cautat analize (nu rezumate sau recenzii) ale cartii si lucrurile au devenit tot mai interesante...Asa e, nu toate cartile sunt scrise pt a povesti actiuni rapid percepute de publicul larg. Dar chiar si asa Doamna Daloway are si o tema anume, obiectiva, ba chiar una foarte importanta, chiar daca subtil sugerata : « critica frivolitatii inaltei societati britanice de a privi lumea la sfarsitul primului razboi mondial ». Si inca una : "expunerea prejudecatilor societatii cu privire la bolile mintale".Parerea mea sincera , fara sa fi terminat o facultate de profil, este ca o carte/o opera de arta cu un stil aparte/avangardist, se analizeaza in contextul istoric, al intentiei creatorului etc. Una peste alta, nu numai ca nu mi-a displacut, dar chiar mi-a placut Doamna Dalloway . Eu cred (zic si eu) ca mai trebuie probabil sa treaca niste ani(multi?) ca sa o apreciezi. Si (te rog) sa nu te superi pe comentariul meu , iti dai seama ca te apreciez (doamne,cat mai citesti), a fost foarte interesant sa fac aceste cautari pe o carte amintita chiar de tine. Pe curand, cu bine !
Mulumesc Helen pentru comentariu! Fluxul de constiinta este un stil de scriere nou pentru mine. Trebuie sa ma mai documentez in sensul acesta. Poate e un gust care se dezvolta in timp. Cred ca ai dreptate. Ar trebui sa o recitesc peste cativa ani. Spor la citit!
Loredana , pardon ca postez dupa atata timp la raspunsul tau (pt care iti multumesc) ; am vrut sa-ti scriu imediat (dar nu stiu, m-am luat cu altele) ca : cred ca este vorba mai degraba de perceptie, care se schimba cu timpul, decat de un gust care se dezvolta in timp . sunt la zi cu video-urile tale. bisous !
Din cărțile prezentate de tine, am citit doar Roman Gary, Clar de femeie. Pare super scaunul... deja mă imaginam legănându-mă și apoi învârtindu-mă pe el. Te urmăresc în fiecare sâmbătă și îmi aleg cărțile după recenziile sau prezentările tale. Așa am citit Elogiul mamei vitrege și pot să spun că este cartea care m-a frapat cel mai mult de la începutul anului până acum. Acum citesc Laur... este și aceasta de-a dreptul impresionantă. Am o pisică, Puf... zice că-l salută cordial pe Jazz!
Am citit Femeia cu fusta violet. I-am dat tot 3 ⭐️. Iar Parinoush Saniee este una din autoarele mele preferate. Primele doua cărți traduse la noi sunt de 5⭐️. Urma sa citesc Cei rămași ….., Cu toate ca i-ai dat 3 ⭐️ o voi citi. Acum citesc Arta negocierii de Chris Voss. Recomand
Câta dreptate ai 🙈 Am citit profesorul și menajera, carte căruia i-am oferit doar 3 steluțe însă îmi amintesc așa de multe detalii din acea carte…incredibil
Scuze am sărit de la jumătatea recenziei lui King direct la final, pentru ca sunt și eu la pagina 200 și oricât ai încerca câteodată sa nu dai spoilere tot se scapă ceva și nu am vrut sa alfu nimic ce nu am citit încă
Nu ești proastă, dar sigur n-ai înțeles-o tu e perfect valabil. Virginia Woolf nu se citește pentru plot. Nu acesta a fost „scopul ei în viață”. Dacă setăm așteptările corect și facem puțin research înainte de a lua o carte de pe raft, poate evităm situațiile în care judecăm o carte fără a înțelege contextul în care a fost scrisă și scopul ei. Virginia Woolf se studiază, nu se citește. Cartea e la fel de haotică cum sunt gândurile oricărei persoane. E stream of consciousness, nu o poveste. Dacă ești cititor plot-driven, cum pare că ești, atunci Virginia Woolf nu e pentru tine, și nici alți autori care scriu în acest stil al fluxului conștiinței. Unele cărți se citesc pentru limbaj, pentru modul de scriere, pentru construcție, nu pentru „acțiune”. Mai bine nu mai citești Virginia Woolf decât să o critici neînțelegând ce a dorit să realizeze, toate cărțile ei sunt la fel.
Ce mult îmi place sinceritatea ta și felul în care îți exprimi opiniile despre cărți! (mai ales atunci când știi că sunt unii oameni care abia așteaptă să te critice - îmi place că nu te lași descurajată). Ține-o tot așa! 👏
1. Colleen Hoover - Verity; 2. Valerie Perrin - Apa proaspătă pentru flori; 3. Agatha Christie - Zece negri mititei; 4. E.E. Schmitt - Cea mai frumoasa carte din lume; 5. A. Gurnah - Abandon; 6. T.J. Newman - Falling; 7. Bulgakov - Maestrul și Margareta; 8. Steinbeck - La răsărit de Eden; 9. Mircea Eliade - Romanul adolescentului miop; 10. Henry James - Piața Washington.
Si mie mi-a placut La rasarit de Eden 5* . Daca ai timp, iti recomand sa-ti completezi coletia Jules Verne. Acest scriitor francez este genial, a anticipat anumite lucruri in anii 1850-1860. Fiecare carte are ceva deosebit, o idee geniala. Se citesc repede, 1 carte/ zi. Te prinde foarte repede actiunea. Am citit Jules Verne in perioada adolescentei. Acum am inceput sa le recitesc si descopar multe lucruri noi legate de geografie, navigatie, stiinta, etc.
Buna ziua, ce editie aveti a romanelor lui Jules Verne? De la Adevarul sau cele noi de la Litera (hetzel)? Sau aveti alta editie mai veche? Zicea cineva pe un site ca cele de la Adevarul are avea ceva probleme (greseli gramaticale, sare peste parti din text, traducere slaba) sunt curios cum sunt cele noi de la Litera? Multumesc frumos!
@@urziceanuionut9015 Am editia de la Adevarul. Prima editie a fost la Editura Ion Creanga si au aparut volume incepand cu 1983 pana in 1989 iar traducera a fost facuta de Sanda Radian. Acum in colectia Adevarul traducerea este facuta de Nicolae Constantinescu. Inca nu am sesizat omisiuni sau traducere gresita a textului.
@@simonatravel4513 Ok, deci nu stiti cum e si versiunea de la Litera, eu am tot editia de la Adevarul si cea de la Corint (sunt brosate, nu sunt cartonate). Si de la Erc Press cateva volume. Eram curios cum e editia cea noua de la Litera. Personal mi se pare mai eleganta cea de la Adevarul, am si alte colectii de la ei: colectia verde, rosie plus cea maro (o parte) care e editie de lux plus cea cu pictori de geniu si mari muzee ale lumii si acele ghiduri turistice cu diferite tari si cateva din colectia cu spectacole de opera. Pacat ca editura Adevarul a dat faliment, am fost mai demult la ei la depozit era plin depozitul de carti, ma intreb ce s-o fi intamplat cu acele carti?! Daca mai doriti sa cumparati carti de la editura Adevarul le puteti gasi pe targulcartii.ro si pe printrecarti.ro sunt doua anticariate din Bucuresti care trimit in toata tara. Multumesc! O seara buna!
1. Scott Stossel - Anxietatea 2. Gabriel Garcia Marquez - Un veac de singurătate 3. Christie Watson - Acolo unde femeile sunt regi 4. Lucinda Riley - Trandafirul nopții 5. F. Scott Fitzgerald - Marele Gatsby
1. Casa bântuită - Shirley Jackson 🌟🌟 2. Trandafirul nopții - Lucinda Riley 🌟🌟🌟🌟🌟 3. Orele îndepărtate - Kate Morton 🌟 4. Dimineața de după - Sandra Chastain 🌟🌟🌟 5. Pacienta tăcută - Alex Michaelides 🌟🌟🌟🌟🌟 6. Hygge - Meik Wiking 🌟🌟 7. Harry Potter și piatra filosofală- J.K. Rowling 🌟🌟🌟🌟🌟 8. Harry Potter și camera secretelor - J.K Rowling 🌟🌟🌟🌟🌟 9. Harry Potter și prizonierul din Azkaban- J.K Rowling 🌟🌟🌟🌟🌟 10. Harry Potter și pocalul de foc - J.K Rowling 🌟🌟🌟🌟🌟 Lecturi plăcute și în septembrie îți doresc 🤗
Cartile citite in luna august de mine sunt: 1.La umbra fetelor in floare( vol 2 din In cautarea timpului pierdut)-M.Proust 2.Povestasul-M.V.Llosa 3.Verity-C.Hoover 4. O mie noua sute optzeci si patru-G.Orwell 5.Roxelana si Soliman-E.Burada, V. Corbu 6.Femeia cu fusta violet- N. Imamura 7.Fetita care se juca de-a Dumnezeu-D. Lungu. Dintre acestea doua, din punctul meu de vedere,😁 sunt extraordinare si anume ,,La umbra fetelor in floare" si ,,Fetita care se juca de-a Dumnezeu" si asta datorita povestii , personajelor puternic creionate si scrierii frumoase cu metafore si descrieri superbe. Povestasul a fost surprinzatoare, mai ales ca este prima carte citita de la acest autor, lumea descrisa de el fiind facuta destul de poetic, cu toate ca am simtit nevoia ca povestea sa fie mai lunga, mai detaliata😅 Despre ,,O mie noua sute optzeci si patru" inca nu am o opinie si cred ca mai las timpul sa treaca peste ea, dar citind alte distopii(Minunata lume noua si Jocurile foamei) anterior , am tendinta s-o compar pe ea cu celelalte si nu invers ,iar asta ii scade din potentialul impact , pe care l-ar fi avut in gandirea mea. Cele trei ramase sunt mai slabute si deja la nici 2 sau 3 saptamani de la citire parca sunt sterse din mintea mea😅. Cu toate acestea fiecare a adus ceva si macar o imagine , emotie sau poveste mi-a ramas in minte si asta ma face sa ma reintorc cu gandul la lectura parcusa, lucru care ma scoate din rutina zilnica sau ma ajuta sa depasesc anumite probleme din viata de zi cu zi. Cred ca asta este rolul literaturi , sa te faca sa vezi frumoasetea lumii😊 Spor la citit in luna urmatoare si felicitari pentru recenziile facute!🥰
De la Virginia Wolf am citit o singura carte, un fel de memorii despre felul in care a scris anumite opere, numita ,,Jurnalul unei scriitoare". Cartea aceasta este coerenta si usor de parcurs, insa alte opere, efectiv operele enumerate in ea, asteapta frumos pe raft si inca nu indraznesc sa ma apropii de ele. Poate intr-un viitor , nu foarte apropiat, imi fac timp si pentru ele! 🤣
Sunt de acord cu tine,am încercat sa citesc Valurile de Virginia Woolf-insa efectiv m-am pierdut printre pagini efectiv nu m-a prins deloc ,și am abandonat-o după 40 pagini..
Dacă ati reusit să cititi si 9 cărți intr-o lună,înseamnă ca aveti mult timp liber.Apropo, de ce cititi numai romane ? Va recomand ceva interesant,Introducere in Psihotanatologie de Ionel Mohirta.Nu este un roman,evident.
N-a prea avut de a citit doar 9 carti. Citește mai mult când mai are și timp liber. 😅 A spus in alte clipuri ca nu citește nonfictiune pentru ca nu ii place. Singura carte de acest gen a fost ca sa se lase de fumat.. Aceasta este plăcerea ei sa citească romane. Eu o apreciez pentru activitatea ei și ma bucur sa ii Vizionez fiecare clip.
Mi se pare aiurea să spuneți că are foarte mult timp. Eu cred că dacă acorzi doua ore din zi, cititului și nu le pierzi cu discuții la cafea, seriale sau tv, este timp și pentru citit.
Daca intrii pe goodreads de pe desktop, e f usor sa stergi varianta asta de la corint cu Doamna dalloway. Si apoi sa adaugi doamna dalloway ca roman de sine statator. Eram absolut convinsa ca o sa detesti acest roman. Am incercat de 2 ori sa citesc si Doamna Dalloway si Valurile si le am abandonat pe amandoua pt ca am simtit ca citesc absolut degeaba. Si trb sa mentionez ca ador clasicii. Dar nu, ceva mai anost ca doamna Wolf nu exista. Ah, si un sfat legat de reading slump. Am vazut ca foarte multi oameni aleg sa citeasca romane cu putine pagini. Dar adevarul e ca 99% din cartile cu putine pagini nu prea reusesc sa iti ajunga la suflet. Si risti sa te bagi si mai rau in reading slump cand o luna intreaga nu gasesti nimic mai bun de 3 stele, nimic care sa te tina cu sufletul la gura. Un roman thriller, indiferent de numar de pagini, mi se pare mult mai binevenit.
Loredana, dragă, așa scrie Virginia Woolf.. 😅 Are același stil in toate cărțile ei. Eu am citit, de musai, în facultate 'Spre far'. A fost acceptabilă, dar m-a plictisit, evident. Scotoceste prea mult in mintea personajelor, iar mintea omenească e un haos, probabil de-aia sare de la o idee la alta. Abia aștept să citesc și eu 'La răsărit de Eden', mi-ai stârnit curiozitatea. 😃 Eu in august, culmea, am reușit să citesc 2 cărți, am citit in sfârșit 'Flori pentru Algernon'. ❤️ O să-mi rămână câtva timp in suflet!
Salutare, Loredana! Eu am citit Brave New World și cu greu m-am abținut să nu o las încă din prima jumătate. Deși ideile au fost interesante, mi-a plăcut mult mai mult 1984. Asta poate și pentru că am citit-o după ce am terminat o carte de Joe Abercrombie :D. Dacă vreți niște sugestii de romane clasice vă recomand Sunt o legendă, Memoriile postume ale lui Bras Cubas ori cărțile de început ale lui King (Carrie, Salem's Lot, Shining, The Stand). Iar dacă vreți să citiți garantat niște cărți de 4 sau 5 stele încercați trilogia Prima lege sau seria Cântec de gheață și foc :).
Doamne, ce imi place sa fiu catalogat ciudat, sa fiu izolat de lume !! E genial. Cred ca toti ar trebui sa cautam sa fim cat mai diferiti cu putinta !! De ce sa fim la fel ? Ce urat este !
Am studiat-o in facultate pe Virginia Woolf si nu am citit cartile ei, evident. Dupa ce am terminat facultatea am incercat sa o citesc din nou. Am crezut ca poate pentru ca am avut-o in facultate am avut prejudecati. Nu m-am inselat, chiar e pierdere de timp. Am patit acelasi lucru cu mai multi autori cunoscuti. Tot asa, am incercat sa ii citesc dupa ce am terminat faculta si tot pierdere de timp mi s-a parut. Daca nu stiati, metoda in care e scrisa mrs. dalloway se numeste 'stream of consciousness' si e folosita ca sa prezinte cat mai realist ce se petrecea in mintea personajelor ei. Degeaba scrii flori verzi pe pereti daca lumea nu te intelege si dupa aia stai in bula ta de geniu ciudat si esti suparat pe lume ca nu te intelege. Daca ai ceva de spus, de transmis, vrei ca lumea sa te inteleaga, nu? Metoda asta e foarte buna aplicata in viata de zi cu zi. Eu o foloseam cand invatam ca sa vad ce am retinut si ce nu. Se mai poate folosi de exemplu: trebuie sa iti vina idei legate de o chestie si nu stii cum sa faci. Scrii pe o foaie de hartie tot ce iti vine in minte cand te gandesti la chestia respectiva, chiar daca uneori creierul deviaza de la subiect si gramatica e mai mult absenta. Scrii tot si apoi selectezi ce ti se pare ca are potential. Se mai foloseste si ca metoda de terapie pentru ca te ajuta sa iti sortezi gandurile si emotiile. Dupa ce am terminat facultatea am descoperit alti autori clasici care imi plac de o mie de ori mai mult. Ii citesc cu drag, abia astept sa vina ora mea de citit ca sa vad ce se intampla mai departe.
Am renunțat la Doamna Dalloway dar nu i-aș da niciodată o stea. Mă abțin să dau stele cărților clasice pe care nu le înțeleg. Nu vreau sa contest valoarea unei cărți înainte de a o "studia" in profunzime, eventual cu niste compendii ajutătoare. Pentru unele cărți trebuie sa sapi ceva mai mult că sa prinzi sensurile. De la tine, Loredana, m-aș fi așteptat la mai multă înțelegere. Ești actriță dar pare că nu ai o fire artistică. Citești cărți simpluțe și care nu cer prea mulți neuroni iar când dai de ceva mai complex te frustrezi. Nu e ciudat sa fii actor și să nu cauți să înțelegi profunzimile unui text? Ce jucați voi la teatru, numai Chirița in provincie și O scrisoare pierduta? Unde e pasiunea pentru literatură? Cum ai terminat teatrul așa fără să te preocupe literatura? Cum joci Shakespeare fara să îți placă clasicii?
@@AscultSiCitesc , cu drag. Nu-i nimic. Urmăresc cu mare plăcere ceea ce faci. Dar aici, ca olimpic republican la geografie am rămas nedumerită. Am derulat să văd: poate mi s-a năzărit? Nuuu. Succes!
Bună, Loredana, domne nu-mi vine sa cred cât de sincera ești cu noi, îmi place foarte mult ca efectiv spui lucrurilor pe nume. În cazul meu am citit pe la 20 de ani prima mea carte scrisa de Virginia, "Spre far" nu-mi plăcea, citeam și nu înțelegeam nimic, e atât de haotic șirul de gânduri si numai o persoana deosebit de trista poate gândi asa părerea mea. Citeam, citeam și la un moment dat mi-am dat seama ca pur și simplu îmi venea sa o arunc , sa o las balta dar cum nu-mi sta în caracter sa fac asta am terminat-o. Când am ajuns sa-i dau un punctaj ce sa vezi i-am dat 4 sau 5 steluțe, nu am fost sincera cu mine, nu am avut curaj sa spun "da frate, nu mi-a plăcut" pentru ca eu o vedeam pe Virginia ca un etalon al literaturii, în mintea mea era ca dacă nu îți place de ea nu îți place nici literatura, ce greșit puteam gândi. Imi dădea constant, în timp ce o citeam, o stare de tristețe, aproape depresie, când deschideam cartea ei nu ma bucuram și îmi treceau în minte toate lucrurile care sunt în neregula în lume. Ea, din câte am înțeles, a fost o persoana trista și depresiva, se simte cu totul în scrisul ei dar eu cred ca dacă si-ar fi făcut putina "curățenie" în minte ar fi putut scrie niște cărți extrem de bune pentru ca are talentul asta de a te face sa simți, eu am simțit fiecare stare în tot corpul meu (chiar dacă erau negative) și ma gândeam "doamne, dacă autoarea asta ar fi fost puțin mai optimista, mai vesela cred ca scoatea niște cărți care efectiv ma puteau face foarte fericita). Citesc cărți triste dar una e sa fii trist din cauza unei povesti și alta e sa fii trist când îți vorbește de copaci. Cam asta e părerea mea și acum am curaj sa spun ca nu îmi place autoarea am sa încerc sa citesc și eu cartea pe care ai citit-o tu pentru ca deja o am în biblioteca și na, ii mai dau o șansă. Dar ma bucur ca în sfârșit am găsit aici pe yt o persoana atat de sincera pentru ca acum ma încred în tine 100% când vine vorba de carti. Iti mulțumesc pentru fiecare sâmbătă în care postezi. Tine-o tot asa 😘😘😘
Vai cat ma enerveaza prejudecatile astea cu "nu poti da o steluta unui clasic", pana la urma fiecare carte este o experienta personala pentru cititor si fiecare se raporteaza la carti cum considera. Legat de clasicii care primesc o stea, eu zic sa spuna mersi ca primesc si atat, ca unii nici pe aia nu o merita 😛
