Cântarea lui Moise 

Apă proaspătă din izvoare vechi.
Cântarea lui Moise
1.Când Israel era-n robie-n Egipt
Atunci Dumnezeul lor i-a izbăvit
Prin robul Său Moise adus din pustii
Să bată Egiptul cu zece urgii.
COR:
Căci stâlpul de foc, era-n fruntea lor,
Cu tabăra Domnului oștirilor
Egiptul întreg, s-a cutremurat,
Iar apele mării, s-au despicat.
2.Când apele în sânge s-au prefăcut N-aveau egiptenii nici chiar de băut Și-n fluvii,și-n lacuri ,și-n orice izvor
E sânge și-n case-n ulcioarele lor.
3.Urgia de broaște ce-n pat s-au urcat Păduchi, muște,bube i-au înfricoșat
Și piatra ,și focul din cer au venit Lăcuste și ciuma Egiptu-a lovit.
4.Un mare-ntuneric atunci s-a-arătat Egiptul întreg, doliu a îmrăcat
E noapte grozavă ! Trei zile s-au stins Iar peste evrei , lumina s-a întins.
5.Când lovit de moarte era faraon
La el a chemat pe Moise și Aron
Căci mare urgie grozav l-a rănit Că-`ntâiul născut, al lui a murit.
6.Atunci vrăjitorii cu toți s-au speriat Când Moise toiagu-n sus l-a ridicat
O rană de moarte pe toți i-a lovit
Căci piere-ntre valuri întregul Egipt.
7.Atunci Marea Roșie s-a despicat
Și evreii trecut-au ca pe uscat
În fruntea lor mergeau Moise și Aron Dar Domnu-a-necat oastea lui faraon.
8.Dar focul robiei din vechiul Egipt
Va sta mărturie la-ntregul pământ
Cum Domnul din ceruri de sus a luptat Nu-i nimeni să lucreze mai minunat.