CETĂȚILE DACICE | Film Documentar

Подписаться 2 тыс.

Просмотров 3,8 тыс.

50% 1

Filmul documentar „Cetățile Dacice” (Episodul 2) face parte din seria programului multianual „Să iubim România!”, realizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO și Asociația pentru Cooperare Europeană Ovidius. Filmul își propune popularizarea a trei dintre cele șase cetăți dacice din Munții Orăștiei aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, respectiv Sarmizegetusa Regia - Grădiștea de Munte (fostă capitală a regatului dac), Costești Blidaru (una dintre cele mai puternice fortărețe militare ale dacilor) și Costești Cetățuia (considerată prima reședință a dacilor).
Website: www.saiubimromania.ro
Un film de: Irinel Cîrlănaru ( www.cirlanaru.ro )
Comunicare instituțională: Iulia Jugănaru ( www.cnr-unesco.ro )
Text: Florina Tecuceanu
Muzică: Artlist
Costume: Augustin Nae
Coordonator științific: dr. Cătălin Borangic
Voiceover: Cristi Ionescu
În colaborare cu:
Legio Dacica trupa de reconstituire istorică a
( / legiodac )
Asociației Culturale Enciclopedia Dacica
( / enciclopedia.dacica )
și
Muzeul National de Istorie a Romaniei
(www.mnir.ro)
Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara
Postul de jandarmi montani Sarmizegetusa Regia
Serviciul Public de Administrare al Monumentelor Istorice
• Cetatile Dacice - Film...

Опубликовано:

14 ноя 2020

Ссылка:

Скачать:

Готовим ссылку...

Добавить в:

Мой плейлист

Посмотреть позже

Комментарии : 18

@bubblegum1719 Год назад

Foarte. Frumos

@mihaibrg8164 2 года назад

Foarte frumos

@transilvania5811 Месяц назад

👍👍👍

@gicadaicu4804 Год назад

❤❤❤❤❤❤❤❤❤

@simionadrianpopa7917 2 года назад

Superb

@predacorneliu 3 года назад

Sunt prea puține informații, atât în România cât și în lume despre Daci, Dacia și cetățile lor. Trebuie promovat acest mediu cultural. E bine ceea ce întreprindeți. Din cate am înțeles doar o mică parte a cetăților dacice sunt cercetate, de exemplu la Sarmizegetusa Ulpia Traiana se pare că doar 10% din cetate a fost cercetată. Deci ne aflăm departe de a fi ajuns la vreo concluzie despre acest popor.

@EnciclopediaDacica 3 года назад

Aveți dreptate: cultura românească trebuie promovată. Inclusiv istoria Regatului Dac. ENDA face ce poate în această direcție, nici pe departe cât ne-am dori. Este nevoie și de alte inițiative private la granița dintre știința academică și știința populară.

@predacorneliu 3 года назад

@@EnciclopediaDacica Despre inițiative private nu poate fi vorba când discutăm despre arheologie. Aici este statul titular. Dacă mă duc și iau o piatra din zonă sau bag o casma ,cred că a doua zi sunt in arest. In rest că discutăm și facem întâlniri, nici o problema, dar rămâne între noi, iar australianul sau brazilianul nu o să știe despre România decât de minoritatea rromă și Nadia Comăneci. Să nu îl uit pe marele Hagi. Despre săpăturile arheologice am discutat atât la Sarmizegetusa cât și în Dobrogea la Mangalia pentru un ajutor la săpăturile arheologice, gratis, dar se pare că nu ești agreat nici așa. Așa cum spunea tatăl meu că este ceva in aer, aici la noi, care nu ne lasă să facem ceva bine și temeinic, să nu colaborăm între noi. In ceea ce privește dacii și Dacia, aici este un haos de nedescris, ceea ce favorizează speculațiile și negarea continuității acestui popor.

@EnciclopediaDacica 3 года назад

Un membru ENDA și-a lăsat profesia de bază la o parte, a făcut școala de istorie și a devenit arheolog, lucrează într-o firmă privată de arheologie. Deci se poate. Și mai e și legal. Nu este nevoie de varianta asta extremă pentru a face știință populară pe un șantier arheologic. Trebuie doar inițiativă și spirit de colaborare. Nu trebuie nici măcar arheologie pentru a practica știința populară și a promova cultura, în cazul de față istoria. ENDA este unul dintre exemple. Colaborăm masiv cu istoricii profesioniști și împărtășim online tot ce putem și avem voie. Avem nevoie de mai multe „ENDE”, atenție, care să colaboreze înte ele! Ceilalți membri ENDA fac exclusiv voluntariat. Eficiența cu care ajunge știința academică la populație este o problemă care nu e specifică nici istoriei, nici României.

@predacorneliu 3 года назад

@@EnciclopediaDacica Interesant!

@predacorneliu 2 года назад

@@123dornic Poți fi mai clar, unde ma înșel?

@dumitruserban2342 3 года назад

Am plâns...

@iolohammer 2 года назад

ei care sunt noi deci noi in viitor

@sorin-alinkosinszki2717 3 года назад

Invingatorii scriu istoria. In cazul de fata Traian a pus sa fie daltuita in piatra pe columna. Deci eu nu m-as prinde atat de tare in legatura cu toate aspectele. Nu cred eu ca Decebal putea fi prins sau incercuit in Carpatii pe care dacii ii cunosteau atat de bine....

@EnciclopediaDacica 3 года назад

Așa este, învingătorii scriu istoria și noi abordăm acest aspect în materialele noastre, iar istoricii profesioniști abordează sursele antice cu o grijă mai mare decât s-ar crede: îi spune istoriografie. Referitor la campania militară de cucerire a Daciei, în ciuda dificultății și duratei ei, nu poate fi negată. Și ca argument stau decoperirile arheologice care au urmat cuceririi: ro.wikipedia.org/wiki/Lista_castrelor_romane_din_Rom%C3%A2nia Un asemenea număr de castre militare la care se adaugă marile orașe și nenumăratele descoperiri arheologice romane post-cucrerire, la care aveți trimiteri în bibliografia din link-ul de mai sus, nu se pot explica cu o forță dacică militară activă.