Doamne ce frumoasă este cultura! Dacă ne-am folosi de cultură și am înlătura războiul, ce viață frumoasă ar fi pe acest pământ!FELICITĂRI DOMNILOR. Aceste emisiuni sau filmări, nu știu cum să le numesc, sunt singurele emisiuni care mă bucură!
Ce fel de cultura e aceasta in care nu ni se permite sa vizitam si noi aceasta frumoasa sinagoga, un monument cultural de exceptie in Bucuresti ? Avem voie sa o admiram doar de pe strada.
M-am nascut pe Dudesti la numarul 142 (vizavi de scoala Ciocanul si de stadionul Macabi) in 1937. Am trait in cartier 30 de ani, prin Dudesti si Vacaresti, unde aproape fiecare strada avea o sinagoga sau o baie rituala. Dupa marea daramare ceausista de dupa cutremur, strazile au disparut, si acum sunt numai blocuri socialiste. Curtea mea mai exista, desi nu pot intra sa vad ce a mai ramas din casa noastra. Curtea adapostea cam 10 familii evreesti de o saracie greu de imaginat. Casele nu aveau electricitate sau canalizare, iluminam cu lampi de gaz si aveam un singur closet cu doua cabine pentru 20 de persoane, o singura cismea in curte care ingheta iarna si ne incalzeam cu lemne la un godin de fonta. Mama mergea la o sinagoga de pe strada Judetului, care nu a fost daramata, dar este inchisa din lipsa de enoriasi. Cartierul a inceput sa decada ca urmare a emigrarii masive a populatiei locale in anii '60 - '70. Din Bucurestiul evreesc asa cum l-am cunoscut eu au mai ramas trei cimitire (Giurgiului, Spaniol si Filantropiei), doua sinagogi active, teatrul evreesc (?) si in rest mai nimica. Va fi interesant de urmarit programul d-lui Damian Anfile.
Au bagat tiganii care au transformat cartierul in shit … au ars giurgiuvele in mijlocul caselor iarna si mirosea a urina si rahat … m am nascut pe Lanariei 6 si am petrecut copilaria pe Papazoglu mai ramasese cate ceva dar era mixt si in decadere dar inca mai era ceva
@@ninaninchen1118 De autobuz nu imi amintesc, dar cu tramvaiele 18 si 19 am mers la scoala, si mai tarziu la universitate. Din Dudestiul de care vorbiti a mai ramas doar depoul de tramvaie la un capat, piata Vitan cu vechea posta din caramida rosie pe la mijloc si apoi mai nimic, doar blocuri ceausiste. Cartierul isi avea farmecul lui, ca atatea alte raioane ale orasului care au cazut jertfa zelului destructiv al anilor 80. Multumesc de amintiri, la varsta mea este o parte importanta a ceea ce suntem.
Ok... si tu ma dezamagesti. Reformulez: sunt un roman in cautarea unui evreu nascut in Romania si care sa nu stie sa scrie corect romaneste, iar tu nu te incadrezi in profilul cautarii mele. Pentru ca in acest moment gluma ar trebui sa fie evidenta, voi merge mai departe spre a spune ca nu pricep un lucru: inteleg sa fii un roman care a evitat scoala si acum are dificultati in a inchega, din cuvinte corect articulate, 3-4 fraze si apoi sa dai vina pe evrei pentru tot raul care ti se poate intampla. Dar nu inteleg sa fii un Antonescu, spre exemplu, o persoana antrenata pentru a fi un bun lider, care, implicit, are o intelegere profunda a rolurilor celor de sub comanda sa, si sa-ti treaca prin cap sa trimiti evreii in lagare. Si daca esti un Ceausescu, chiar nu te poti uita la cat de mult au contribuit oamenii astia la societatea romaneasca, stiintific, cultural, financiar, din orice perspectiva doresti? Cat de talamb poti fi sa nu inveti nimic din exemplul personal al cuiva care doveste, cu propriile realizari, cat de pretioasa este educatia si sa-l doresti intr-un lagar sau vandut pe niste vaci ori pentru a acoperi o datorie de mizerie? (Datoria Romaniei in '81 era de 11 miliarde de dolari, ajustat la 2024, 38mld, azi am putea-o plati intr-un an fara sa ne doara prea tare; datoria era de mizerie, la fel si conducatorii nostri, precum si ideologia care ne "indruma" vietile.) In concluzie, inca nu am intalnit un evreu care sa-si bata joc de limba romana. Inca mai caut...
Sunt sotia lui Marius! Doamne cat Esti de Mare! Am trait pe strada Haiducul Bujor. A disparut de pe harta Bucurestilor. O superbitate de cartier si constructii extrem de solide. Am plans in seara asta stiind ca am ajuns in blocuri, trecand prin noroaiele din santiere. Erau case cu spatiu verde in interior, balustrada de bronz pe casa scarii, clante de bronz, trepte de marmura....Nu voi uita niciodata mozaicul tipic englezesc alb-negru, inaltimea camerelor, camerele despartite cu usi care se retrageau, baile erau bai, toaletele facute pe tipicul francez. Chiar am plans la acest episod! Ai mei au fost trimisi in bloc comunist, iar eu, dupa 20 ani am ales sa stau cu chirie....pe Popa Nan. Parca m-a chemat amintirea copilariei!!!
Mulțumesc mult pentru material, m am născut în București, pe Calea Moșilor colt cu Popa Petre într un bloc cu locatari majoritari evrei care au emigrat pe la 1970,la școală am avut colegi evrei, paticipam la toate sărbătorile lor ! Omeni buni și educati le păstrez o frumoasa amintire.
😂Eu sunt unul din supravietuitorii Pogromului legionar din Bucuresti din 1941 si am locuit pe strada Aurora 54 care a fost distrusa de Ceausescu !! Va multumesc din tot sufletul pentru toata dedicatia si efortul D-voastra de a presenta o parte din viata zbuciumata a evreilor Bucuresteni !!
Stimate d-le Fischman, cunosc strada Aurora, care facea parte din cartierul nostru. Aveam 4 ani la data pogromului legionar din 1941, si cateva victime au fost atarnate de gat ca vite la macelaria din stanga curtii noastre pe Dudesti 142. Proprietarul curtii, dl. Ion Dinu, imbracat intr-o camase verde, a stat la poarta de intrare a curtii si le-a spus huliganilor ca in curte nu sunt evrei. Fie memoria lui binecuvantata. Mama nu a iesit din curte cateva zile si nu m-a lasat sa ies in curte. Asemenea amintiri nu se uita.
Am vazut cu intarziere acest vlog dar trebuie sa va transmit faptul ca m-a impresionat extraordinar. Un vlog exceptional, cu oameni deosebiti, cu umor, istorie, lucruri inedite, sare si piper. Felicitari pentru ideee, pentru efort si pentru rezultat!
Minunată prezentare. L-am avut profesor la facultatea de stomatologie de profesorul Nicolae Cajal. Asa de tare m-am bucurat ca a fost amintit. Dumnezeu să îl odihnească.
Beton Constantinescu asta ,sa aiba asemenea idei ! Sa restaureze memoria unei natii ! Wow ! De dl.Anfile ,ce sa mai zic? Genii ,in slujba memoriei tarii ! Multumiri !
Buna ziua stimabili domni🎩! La cat mai multe vloguri/documentare cu stimabilul Damian Amfile. Foarte mult conteaza baritoul pe care il are, este placut sa fie ascultat si structureaza extraordinar de bine informatiile.
Un podcast frumos si interesant, amintiri pentru evreii care au trait sau mai traiesc din Bucuresti si pentru intreaga lume. Sorin si Damian stima si mult respect pentru prezentarea Cartierului Evreiesc din Bucuresti!🥰
Interesant si acest tur al Cartierului evreiesc . Din pacate s-a acoperit mai putin de jumatate din acest cartier ... Sunt lucruri foarte interesante si de partea cealalta a Bulevardului Mircea Voda . Sper sa existe si partea a doua a acestui vlog in care sa intrati efectiv in zona de case a acestui cartier evreiesc . Mult spor in tot ceea ce va propuneti !
Dl Galateanu e un bun cunoscător, o adevarata enciclopedie și un suflet f bun. Mi-aș dori sa am ocazia sa vorbesc cu dansul. Sau sa îl aud povestind. ❤
Născută și crescută in București și nu am stiut de Templul Coral. O minunăție arhitectură și un locaș plin de istorie. Vă mulțumesc pentru acest documentar. Hut ab.
Cât de frumos e Templul Coral și cât de frumoasa și plină de istorie este Sinagoga de pe strada Alexandru Șafran! ❤❤ Le-am vizitat pe amândouă dar cu cata placere am revăzut împreuna cu dv ! Mulțumim! ❤
Nu l-am cunoscut pe Marcel Drăghici de la Teatru Evreiesc. Dar cu câta plăcere l-am descoperit! ❤ Câta finețe și câta simțire am găsit in gândurile sale, in sufletul sau ! Dl Drăghici are dreptate, evreii parca simt mai românește decât noi. Am fost in Israel in comunități de evrei de origine romană si pt prima oară in ultimii aproape 40 de ani, m-am simți cu adevărat acasă. In Israel, cu acei oameni, m-am simțit mai acasă decât acasă.
De menționat că evrei au fost încetățeniti mai târziu deoarece mulți dintre ei au venit mai târziu la 1803 erau în Moldova 15000 de evrei, și în Valahia 4000 la 1859 erau în Moldova 118,000 de evrei iar în Valahia 9000 de evrei concentrați în special la București. De ce a fost creșterea a evreilor mulți au plecat din Galitia o regiune foarte săracă a imperiului austriac renumita pentru foametea de acolo și au venit în alte țări unii în America alții în România, de aceea foarte mulți nu aveau cetățenie pentru că erau veniți pe la mijlocul secolului XIX veniți recent tatăl lui Max Auschnit președintele uzinelor Reșița tatălui pe nume Ozias era născut în Galitia și de copil a venit în România
Au venit intr-o tara in care au facut ce au vrut fiind foarte uniti si dornici de a face bani.Romanii care popor ospitalier si dezbinat de veacuri ,cu o cultura rudimentara nu i-a bagat in seama.Si anii trec..
@@A2006DYNa si ce vrei sa zici cu asta?Ei au adus cunoștințe noi si au contribuit la economia țării!Au lăsat totul aici când au plecat!! Si oricum Dumnezeu le -a promis cu mii de ani in urma ca ii v-a aduce in tara lor din toate colțurile pamantului! Da te-as întreba cum au contribuit romii la dezvoltarea României?Au pleca evreii,au plecat sași,au plecat nemtii,imediat casele lor au fost invadate si ocupate de țigani!Cum arată acum Bucureștiul plin cu romi?Asta îți place?
@@maryb8959romii au fost dintotdeauna prieteni și parteneri ai evreilor in periferiile târgurilor, unii cu furatul și cersitul, ceilalți cu înșelatul și corupția, cu toții traind din munca țăranului roman că doar nu produceau ei ceva (excepție meseriasii de lux care munceau pentru elita lor).
Am stat până la ceas târziu din noapte să văd întreg turul vostru prin capitală. Din nou extrem de interesant și cu foarte multe lucruri noi de aflat sau de reamintit. Felicitări!
M-am născut și am trăit toată viața în București , aproape de fosta biserică Sf Vineri și vis-a vis de templul Coral . Ceea ce s-a inventat acum ca fiind ”cartierul evreiesc” avea (înainte de demolările criminale cel puțin pentru cultura romană dacă nu pentru credincioși creștini-ortodocși) 3 sinagogi ( una sefardă) , câteva case de îmbălsămare și mai multe case haham . În același timp , în același perimetru , existau peste 30 de biserici creștine ortodoxe și una catolică cu vechime de câteva sute de ani . Este adevărat că pe fostaCale Văcătești și străzile adiacente locuiau foarte mulți evrei , dar ei cumpăraseră case sau terenuri de la români care încet încet ( între 1880 și 1940) au lăsat locul evreimii . Totuși în perimetrul menționat majoritari încă erau românii la care se adăugau greci , macedo-romani , turci . Deci de unde ”cartierul evreiesc”? Poate doar ca o zonă unde numărul cetățenilor de origine etnică evreiască era mai mare decât în alte zone . Chiar numele străzilor ( care s-a păstrat de la primele hărți mai detaliate ( după 1860)ale Bucureștilor) nu sunt ale unor personalități evreiești deși au fost câteva foarte onorabile dar după 1860.
Asa de toleranti au fost incat toata conducerea partidului comunist, in anii 50 cei mai negrii pt Romania, au fost evrei cu acte in regula. Si sa'l subliniem pe cel mai de seama dintre ei Gheorghe Pintilie, nascut Timofei Bodnarenko, poreclit Pantiusa, de origine Ucrainian-Evreu, general de securitate si primul sef al Securitatii Statului, responsabil pentru arestarea, deportarea și întemnițarea a aproximativ 400.000 oameni. Spor la istorie!
Romanii au fost si au ramas toleranti. Mult mai toleranti decat alte popoare,dar ei au bani,impun legile si fac absolut tot ceea ce doresc in tara noastra,iar Ellye Viesel al lor minte.😏😐😶
E.isiune foarte frumoasa si interesanta.M. am nascut incartier rul evresc am trait printre ei ,30 de ani ,.Respect deosebit pt.ei,erau niste oameni deosebiti.
Foarte interesanta tema emisiunii, felicitari!! Ar fi interesant, cred, de aflat de ce exista aceasta ura intre doua culturi care se aseamana foarte mult si anume cea araba si cea ebraica.
Ca aşezământ şcolar existã din 1898, când în localul scolii funcţiona şcoala comercialã ” Max Aziel - Cultura” a comunităţii evreieşti din Bucureşti. Această şcoală cu grad de liceu, a existat până în iunie 1948 când prin “reforma învăţământului” şcoala a fost etatizată şi transformată în şcoală mecanică tehnică. De atunci şi-a păstrat acest profil, chiar dacă de-a lungul timpului denumirea şcolii a suferit modificări. Clădirea şcolii a fost construitã în anul 1896, ulterior fiind adăugate mai multe clădiri anexe: sala de sport, atelierele şcolare, laboratoarele de electronică şi electrotehnică.
Foarte frumos , shi interesant . Limba idish seamānā foarte bine cu germana mai veche , ascultînd pe vremuri , chiar m - am mirat cît de mult am întzeles...
ttps://ru-vid.com/video/%D0%B2%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BE-pDbFkUSEirk.html DOAMNE, CATE NU STIM DIN ISTORIA POPORULUI SI TARAMULUI NUMIT ROMANIA !!!! Excelent LECTIE ! Multumesc !Mi-ati deschis o noua fereastra ! BRAVO ! In fineaud despre o religie care nu face prozelitism ! Tot respectul ! Chestia asta imi sta in gat :"CREZI CE SPUN EU ! e CORECT DOAR CUM SPUN EU !" EU am dreptul sa cred sau NU ! Mai bine stau acasa si cred asa cum simt eu !
Tot respectul meu pentru evrei. Un popor unic, vechi, popor ales de Dumnezeu, asa cum este scris in Biblie. Regretul meu este ca nu mai sunt multi evrei in Romania. Felicitări domnilor Constantinescu si Anfile! Cred ca este o idee geniala sa faceți in viitor podcasturi pe tema evreilor din Romania, din trecut si prezent.
Un memorial despre adevarul istoric al românilor stramutati din România in Ungaria imprastiati si fortati sa si schimbe numele si religia, pe teritoriul Ungariei pe când ??
În secolul XIX din cauza înăspririi condițiilor economice din Galitia mulți evrei au venit în tarile române în număr mate era o zonă bună în plină dezvoltare, comerțul cu grâne inflorea gratie muncii harnicilor țărani români. Orașele se dezvoltau meșteșugari și comercianți români dezvoltau AFACERI prospere, Bucureștiul era renumit pentru tabacari lui care făceau piei de bună calitate și mulți evrei în căutarea unei vieți mai bune au venit aici și împreună cu români au ajutat la dezvoltarea economiei românești
@@user-ic8dq3zr1b nu vorbi așa țărani erau plătiți pentru munca lor, iar precupeti erau mici comercianți și erau români, și țăranul și precupetul și țăranul aveau o relație de colaborare din care amândoi câștigau, mai ales căci precupeti care erau vânzători ambulanți și erau toată ziua pe drumuri cu căruțele
@@user-ic8dq3zr1b in general evrei cu români din orașe se ocupau cu comerț, cu cârciumi, frizerii, ateliere, mulți erau medici și avocați în Austro-ungaruia jumătate din medici și avocați erau evrei, tot acolo 54 % din patronii de întreprinderi comerciale evrei, 85 % din directori și proprietari de bănci erau evrei, 50 din propuetari de fabrici erau evrei. Evrei au o mare afinitate pentru comerț ca și greci au un talent pentru afaceri
@@stefanalexandrucojocaru1789și în Germania tot evreii controlau tot dar când au început să fie criticați pentru coruperea pe care o patronau au incurajat mai întâi antisemitismul și apoi victimizarea în așa fel că după război nimeni nu mai are dreptul să critice coruptia pe care o generează și care azi se numește globalizare. Pentru globalizare a fost nevoie de demonizarea nationalismului mai întâi. S-a bifat punct cu punct.
M-am nascut la Spitalul Caritas si-am copilarit, pana in 1982, aproape 18 ani, pe Str. Intrarea Faurari, vis-a-vis de Cinema Flacara, zona daramata astazi.
Ma bucur ca acest stimabil domn evreu-român spune : Patria. De acesti oameni este nevoie sa fie, sa rămână in Țară pe care au construit-o alaturi de tot neamul românesc. Cinste dumnealui
O incursiune in lumea de altadata si actuala a evreilor bucuresteni. Mi-a placut ca a fost mentionata si sinagoga din Rm. Valcea, a carui comunitate si cimitir am documentat-o de placere, dar sinagoga in sine am descoperit-o fizic ca si locatie (astazi nu mai exista fiind demolata de autoritatile comuniste), dar nu am reusit sa gasesc o poza cu ea, in schimb am aflat acum despre macheta. Pacat ca nu a continuat prezentarea lor, poate o vedeam, dar asa mi s-a oferit prilejul sa vizitez Templul Coral si pentru acest motiv. Nu stiu de ce am crezut ca Templul Coral este de tip sefard si nu ashkenaz, probabil m-a pacalit stilul arhitectural. Mister elucidat! Minunat episodul si multumim pentru doza de istorie locala si implicit nationala.
Am crescut acolo in cartier . Acum e o carcasa a unui trecut . Am fost de curand prin Bucuresti si m-am plimbat si pe acolo. Oamenii si tipul de viata au disparut . Era un anumit nivel , lume citita , educata ( multi pe fara ) . Si asta se vedea in viata de zi cu zi . Tiganii au aparut masiv in cartier dupa marele val de plecari din 70 cand le-au fost repartizate locuintele celor plecati ( am venit de la mare in 72 si imi disparusera majoritatea prietenilor , lovitura maxima la varsta aia ). Erau si pana atunci tigani dar nu in casele alea . Si tiganii sunt cum sunt . Se vede ...nu ? La Templul Coral am fost la casatoria profesoarei de pian . O zi pe care o tin mine si azi . Aveam 5-6 ani . Evreii au fost cei mai buni profesori pe care i-am avut ( limbile straine si pian ) . O societate perfecta si din pacate pierduta . Nu's evreu asa ca e o judecata obiectiva . Nu mai vorbesc de nivelul cultural , de neimaginat in societatea de azi .Ultimul profesor , Dan Mizrahy , era un arhetip a ceea ce ar fi un intelectual . De la tinuta la umorul fin trecand prin evidenta cunoastere si intelegere muzicala si ( ca la toti evreii pe care i-am cunoscut ) cultura generala enciclopedica . Alta rasa . Nimic comun cu romanul semieducat prin facultati incerte , grav si important ca a facut 3 lei in plus fata de restul Doreilor 😃. Ca nota de subsol as zice ca n-ar fi rau sa va acordati tinutele in viitor. Ca business suit si camasa cu burta & rucksak = funny . Nu crez ca era intentia. Discrepanta .Chiar , ce draci laci trebuia sacu' ala in spate ? Iar filmatul din spate ....de ce ? Sa vedem fermoarele sacului . Gasiti un cameraman , ca bani sunt , nu ? Asta e ,probabil ,zugrav sau altceva. Fiti profesionisti , ce dreq 🙃. Pe masura informatiei .
Și la Iași este o sinagoga evreiască in cartierul Târgul Cucu. Și doua cimitire evreiești în Cartierul Tatarasi lângă cimitirul Eternitatea și încă un cimitir evreiasc în cartierul Pacurari din municipiul Iași. ⛪️⛪️⛪️🕍🕍🪦🪦🪦🪦🪦🪦🕯🪬
Nu este de tolerat inlocuirea românilor cu evrei în tiate domeniile de decizie , parlament , ministere ,institutii publice. Din anii ' 90 ei sunt la putere în România ,au sclavizat romanii si au imprumutat poporul român sute de miliarde de euro impovărând multe generatii viitoar.Nim
Buna ziua! Ma numesc Nicolae Andreea si sunt studenta in anul 3 la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, din cadrul UBB Cluj-Napoca, mi am ales ca tema de licenta Analiza impactului socio-economic al industriei jocurilor de noroc. In timp ce imi cautam resurse, am urmarit un interviu cu dvs. in care ati mentionat teza de doctorat despre istoria jocurilor de noroc. Pentru mine este cam greu sa gasesc informatii pentru primul capitol( cel de legat de istoria jocurilor de noroc) si voiam sa va rog daca ati putea sa imi trimiteti teza dvs de doctorat as fi foarte recunoscatoare, si bineinteles ca toate informatiile extrase de acolo vor fi citate si adaugate la bibliografie! O consider o tema interesanta, de actualitate si care ar trebui expusa si analizata cat mai mult, din acest motiv imi doresc sa fie tema mea de licenta. Multumesc frumos!
La Constanta a existat si un Templu Sefard superb (actualele ruine sunt de rit ashchenazi). Era pe strada Mircea cel Batran. Acum acolo este o parcare (iniante de asta a fost o statie GPL).
