În 2015, când a fost inaugurată, pista de cicloturism ce pleacă din Timișoara până la graniță cu Serbia era cea mai lungă pista de biciclete din România, având o lungime de 37 km.
Bănățenii aveau încă un motiv în plus de laudă, doar că de data aceasta au fost mai rezervați.
Pista a fost construită din fonduri europene nerambursabile, lider de proiect fiind Administrația Bazinală de Apă Banat, administrație care a reușit cu brio să atragă banii necesari construirii pistei, dar a eșuat lamentabil în întreținerea și dezvoltarea acesteia.
După trecerea perioadei de monitorizare de cinci ani de zile, Administrația a încercat să găsească un partener în vederea preluării pistei.
La problemele legate de starea actuală a pistei se adaugă și problemele de ordin juridic cu privire la proprietatea asupra digului pe care este construită pista, astfel că, potențialii administratori, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, defilează de un an de zile doar cu declarații, fără a face nimic concret în acest sens.
Un reportaj despre ce ar fi putut să fie o pistă, dar nu este.
27 июл 2020
