Educația unui om se vede de la distanță, după felul în care se îmbracă, după felul în care merge, după cum se comportă, după cum vorbește. Educația este un proces de învățare și cultivare a abilităților și a valorilor. În urmă cu mai bine de 100 de ani în țara noastră, educația era făcută în familie, în cea mai mare parte. De aici și expresia "cei șapte ani de acasă". Deși în România încă se mai păstrează acest tip de educație, tendința este să predăm această sarcină părintească spre alte persoane sau chiar către alte instituții. Din educația unui copil astăzi rar mai face parte un bunic sau o bunică, iar acest lucru nu face decât să destructureze nucleul capabil să țină o societate construită pe valori.
Nicolae Iorga spunea că un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții. Prin urmare, e important să știm de unde ne tragem, să ne bucurăm de educarea copiilor noștri alături de bunicii sau chiar străbunicii lor.
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici este fără îndoială cel mai cunoscut dintre Bălăceni și cel care a contribuit la cunoașterea familiei, păstrând, adunând și făcând cunoscute nenumărate documente și istorii despre înaintașii săi. Se consideră ultimul mare boier al României, al unsprezecelea Constantin din familia Bălăceanu, care cultiva acel spirit și stil de viață boieresc. Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost educat în familia lărgită, într-o disciplină riguroasă, după care își organizează viața și astăzi, la aproape 100 de ani, când continuă să fie foarte activ, să cerceteze, să scrie cărți și să se implice în viața societății civile românești. Urmăriți o ediție #OameniiTimpului
2 май 2023
