1. Ierusalim, cetatea mea, tot sufletul-mi suspină: /: Când oare, când te voi vedea, când oare-n tine voi intra? Să cânt în mântuirea Ta pe marea cristalină. : / 2. Ierusalim, sfânt dor nestins, ce dulce va fi-n tine! /: Când lungul zbucium va fi-nvins, când țelul drag va fi atins Iar plânsul șters, uitat și stins și zilele senine! : / 3. Oraș cu ziduri de topaz, iubirea mea te cheamă /: Cu rugăciunile-n extaz, cu râu de lacrimi pe obraz, Cu dorul să te vadă azi, strigându-ți: ia-mă, ia-mă! : / 4. Dar până atunci, Ierusalim, trimite-ne din tine /: Arvuna harului sublim pe care-l cerem și-l dorim, Biruitori să moștenim comorile-ți divine. : /
Și m-a dus, în Duhul, pe un munte mare și înalt. Și mi-a arătat cetatea sfântă, Ierusalimul, care se cobora din cer, de la Dumnezeu, Apocalipsa 21:10 ru-vid.com/video/%D0%B2%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BE-dYoMskuic2E.html (tutorial pian)
