Va salut as dori sami cumpăr si eu un tocător de crengi ca fără el la ce faceti dumneavoastră este imposibil sa obtii rezultate sunteti multumit de tocător sau ati cumpara alta marca
Foarte interesant ceea ce faceți, sunteti o inspirație pentru mine. Ati mentionat la final ca motivul pentru care o sa folosiți beton sub statia de compostare e ca nutrientii sa nu se mai scurga in sol... Vreau sa fac o precizare/corectare daca imi permiteți: nutrienții organici nu sunt solubili, prin urmare acestia nu se pot scurge in pânza freatică cum o fac îngrășămintele chimice la prima ploaie. Pentru ca nutrientii organici sa devina accesibili plantei (producatorilor) e nevoie de primul nivel din lantul trofic: descompunătorii, microorganismele benefice, acestia tranforma materia organica(compost) in materie anorganica (nutrienti). Lucrul asta nu se întâmplă de la sine, e nevoie de o planta care sa trimita extrudati specifici in functie de nevoile sale, astfel incepe descompunerea. In natura, in grădina organică, nu exista risipa. Sincer nu mi-e nici mie foarte clar procesul de fermentație inca, desi il studiez intens de ceva timp, bănuiesc totusi ca dintr-o grămadă de compost terminat foarte putin ar fi direct accesibil plantei (solubil) si majoritatea e sub forma organică, materie vegetala sau bacterii si specii superioare in lantul trofic, asteptnd semnalul sa înceapă descompunerea in jurul rădăcinilor. Exista pe de alta parte posibilitatea ca descompunearea sa se faca anaerobic, moment in care lichidul contaminat se scurge in panza freatica si devine practic otravă, aici clar se justifica utilizarea unui strat de beton. Sper sa nu vi se pare ca vorbesc aiurea si sa putem incepe o discutie constructiva pe subiect pentru ca sunteti probabil cea mai interesanta gradina bio din RU-vidul românesc si eu chiar vă apreciez. Astept cu interes răspunsul dumneavoastră!
Mulțumesc și mă bucur să aud asta. Foarte bine explicat și ușor de înțeles mesajul dumneavoastră comparativ cu informația pe care am dorit să o transmit eu și ceea ce mi-a ieșit de fapt. Am să încep cu începutul: Am observat că unul dintre cele mai bune substraturi pe care le-am folosit vreodată a fost cel adunat din pământul de sub compost(maxim 10 cm adâncime). Asta m-a făcut să înțeleg că sucul care se produce la creearea straturilor(construcția grămezii)și care se scurge în acel pământ este motivul pentru care solul acela este de cea mai bună calitate. Sper ca ce voi construi eu la viitoarea stație de compostare să fie ceva asemănător cu tavița unui ghiveci în care exista apă și are loc procesul de imersie. Adică acea zeamă ce rezultă din fructele, legumele și alte materii organice să nu se mai piardă și să rămână acolo, ba mai mult, sper, ca el(compostul) să o tragă și să funcționeze mai bine și mai eficient procesul de descompunere. Mulțumesc pentru apreciere.
@@gradinaluiclaudiu3169 Va mulțumesc pentru răspuns, am înțeles acum la ce vă referiți. Mă bucur că ați înțeles ce am vrut sa zic, informația e complexă și încerc să o sintetizez cat de bine pot. E clar că avem multe de învățat și ideal ar fi sa plecam de la ce vedem că funcționează (pentru mine e o pasiune însă să aflu și știința de la baza) In cazul de față, îmi imaginez că avem de aface cu același fenomen din gradina fără sapă, păstrăm viața microbiană intactă și construim straturi superioare. Astfel organismele se pot retrage în stratul de pământ de la început când condițiile de la suprafață nu sunt ideale (prea ud/uscat, prea frig/cald, fie de la fermentație sau de la caniculă) pentru cei care nu știu, organismele benefice sunt aceleași din corpurile noastre, ele au nevoie de umiditate, oxigen și aș spune că temperatura ideala pentru ele e aproximativ 10-35°. Am observat și eu, sub grămada de compost, un pământ atat de afânat că îmi amintea de pământul de pădure, elastic parcă, deși era ud, revenea după ce îl calcai fără să se compreseze absolut deloc. Acestea fiind spuse, cred că ar fi destul de greu sa imităm același fenomen peste un strat de beton, bineînțeles nu ar fi imposibil, dar îmi imaginez că trebuie pus un strat de pământ de vreo 20 cm și apoi compostul. In gradina mea compostez majoritatea materiei organice in ferma de râme dar dacă o să am mai mult compost decât pot procesa așa, aș vrea sa fac grămezi temporare, din paleți legați cu sârmă, în locul cărora să pun răsaduri imediat ce se termina compostarea și astfel să profit de fenomen. Charles Dowding are o statie de compostare asemănătoare cu cea descrisa de dumneavoastră și din câte țin minte a făcut-o direct pe pământ. Sper sa va fie de folos opinia mea.
@@gradinaluiclaudiu3169 Mai vin cu o precizare despre sucul scurs din grămadă de compost. Exact la fel, din ferma de rame, excesul de umiditate (peste 80%) ar fi ideal sa fie colectat pentru că reprezintă o colecție de trilioane de microbi benefici. In acest sens am o ferma de rame cumpărată, cu robinet jos și una improvizată dintr-o cada, înclinată spre scurgere, cu o găleată dedesubt. Însă anul acesta am trecut la o ferma de râme modulara, din lăzi, pentru că am ajuns la zeci de mii de râme și aveau nevoie de mai mult spațiu, in plus, vreau sa o extind constant deci am renunțat la acest beneficiu momentan. Ceea ce ați explicat îmi confirma teoria și îmi atrage atenția la o nuanță pe care o uitasem. Mă bucură mult că suntem pe aceeași lungime de undă. Consider că agricultura ecologica e absolut posibilă dar că trebuie să ne concentrăm pe descompunători cel puțin la fel de intens cum ne concentram pe producători, până la urmă ei fac treaba și noi doar ii manageriem. Munca aceasta online pe care o faceți să arătați și altora că se poate e extraordinară și mi-ar placea sa incep și eu, e nevoie de cercetare, experimente și exemple. Mulțumim!
Nu aș betona, dar am pus bine în balanță și am concluzionat că este mai bine așa. Ușor, ușor vreau să mă îndrept și spre certificarea organică și din câte am înțeles(la o primă interacțiune cu ei) trebuie să mă asigur că lichidul din compost nu o să se scurgă în sol. Ultimul spațiu este singurul unde nu o să betonez și prin el se va face legătura cu toate spațiile de compostare. Oricum ar fi, experiențele le voi face publice.
@@gradinaluiclaudiu3169 Am înțeles, urmăresc cu interes subiectul. Am auzit și eu că la spațiile de depozitare gunoi, standardul european cere beton dedesubt. Momentan folosesc plastic sub ferma de râme dar caut o soluție mai permanentă, îmi imaginez un grilaj care să permită oxigenului sa intre și de jos. O sa va contactez după ce incep sa postez videoclipuri din gradina mea, sunt convins că avem multe de aflat unul de la celălalt.
@@gradinaluiclaudiu3169Scuză-mă ca am exprimat greșit!! Eu făceam referire pe viitor când boxele alea or sa fie cu fundul betonat. Practic intrebarea mea era: se face compost de calitate și fără rame? În butoi gen?
Se poate realiza compost și fără râme doar că atunci când este gata putem să îl depozităm undeva la umbră și să mutăm noi cateva râme în el. În ultima boxă(cea în care compostul este aproape gata)nu voi betona, acolo voi lăsa contactul cu solul. O altă informație pe care nu am comunicat-o este aceea că la realizarea straturilor folosesc compostul care îmi rămâne la cernere și astfel vor ajunge și aici. Oricum, râmele nu vor sta în primele spații pentru că temperatura este una ridicată iar spațile vor fi lipite(asta permite râmelor să se mute dintr-un spațiu în altul).
Salutare! Frumoasa gradina! Te invidiez cat spatiu ai. Eu abia strang pe bucati 60-70 de metrii patrati😢 Din experienta mea am observat ca terenul cu pir sapat cu casmaua nu m-a ajutat. Din contra, s-a înmulțit si este mai "frumos". Stii vreo metoda sa scapi de piramida ?
Fiind solul tare nu puteam să il smulg. De acum, când crește este mult mai ușor de scos + că urmează în fiecare an completare cu compost și aerisire, deci nu o să fie greu de smuls. Lipsiți-l de lumină, doar așa puteți să îl slăbiți.
