1. Departe de casă am plecat Rătăcind fără rost deseori, Cu-n suflet atât de-apăsat De poverile care mă dor //:Îmi răsună în minte un glas Este vocea părintelui meu, Ce-mi spunea lumea largă s-o las, Să mă-ntorc iarăși la Dumnezeu!:// R: Fiu rătăcitor, întoarce-te acasă! Vezi cât ți-e de greu, fără Dumnezeu... Privește-l, e Tata, te așteaptă-n prag, Cu toată bucuria, te va primi cu drag! 2. În lume am rămas un străin, Ca o frunză purtată de vânt, Îmi doream ca să scap de suspin Și s-ascult al căminului cânt. //: Oare pot să mă-ntorc înapoi, La părintele ce m-a iubit? Și să-I spun cât îmi pare de rău, De tot harul ce l-am risipit? ://
