Mănăstirea Stânișoara, Călimănești, județul Vâlcea, România | Filmare aeriană 

Mănăstirea Stânișoara, Călimănești, județul Vâlcea, România | Filmare aeriană
Mănăstirea Stânișoara este o mănăstire ortodoxă cu viață de obște aflată in localitatea Călimanești, pe versantul muntelui Cozia, pe malul stâng al râului Olt, mai sus de Mănăstirea Turnu, in județul Vâlcea. Până in secolul al XVIII-lea, mănăstirea a fost numită "Nucet", după această dată ea fiind numită "Stânisoara", de la stânele de oi prezente in aceste locuri inalte.
Asezământul monahal de la Stânisoara este unul deosebit de retras, la acesta ajungandu-se destul de greu.
Primii sihaștri au venit in acest loc din sihăstriile Nucet si Ostrov, situate la numai câtiva kilometri distantă, pe minunata vale a Oltului. Incepând cu secolele XV-XVI, aici au inceput să se retragă si unii sihaștri din Mănăstirea Cozia. Aceștia din urmă, după mai mulți ani de nevointă in obște, se retrăgeau in liniște, fie pe muntele Nucet, fie pe alți munti din imprejurimi.
Sihaștrii retrași aici si-au făcut peșteri in muntii singuratici, ocupându-se exclusiv cu rugăciunea si cu lecturile sfinte. Pustnicii cunoscuti de tradiție - Meletie, Neofit si Isaia - au venit aici din Mănăstirea Cozia, in jurul anului 1671, si au fondat un mic schit pe locul actual al mănăstirii. Primul asezământ monahal din sihastria Nucet - Stânisoara a fost un schit construit din lemn. Celor trei li s-au alăturat si alți frați veniți de la Mănăstirea Cozia, astfel luând ființă Schitul Nucet.
In anul 1747, clucerul Gheorghe si boierii Anghel si Petru din Pitesti au zidit o biserică, inchinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, si câteva chilii pentru călugari. In timpul razboiului din anul 1788 armatele turcesti au ajuns până la Schitul Nucet, distrugând biserica si chiliile, iar pe călugari omorându-i. După aceasta, vreme de vreo douazeci de ani, in chiliile incendiate si părăsite ale schitului au poposit numai pastorii de oi din zona.
In anul 1807, in locurile sihăstresti de la Nucet au venit doi călugări de la Sfantul Munte Athos: sârbul Sava si românul Teodosie. Cei doi, ajutați fiind de episcopului Iosif al Argeșului, au zidit o nouă biserică, pe ruinele celei vechi. Intregul complex monahal a fost terminat in anul 1850, din pricina unei mici stâne de oi, acesta fiind numit de acum "Stânișoara".
Pana in anul 1864, noua Manastire Stânișoara a fost metoc al Mănăstirii Cozia, iar dupa aceasta data manastirea a devenit independenta. Actuala biserica din piatra a fost construita intre anii 1903-1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timus, stareț fiind Nicodim Manu.
Vizitați România!