Un cântec minunat și două voci divine, care îmi alină tristețea, durerea și dorul nestins, acum la nouă luni de la trecerea la stele a scumpei mele mame.
1. /: Nu e timp mai minunat: \ Ca vremea copilariei. /: Lângă mama alintat: \ Si la masa bucuriei! R: Mamă bună, mama mea, Alinare-n clipa grea, Mama mea, mama mea! Tu esti darul minunat, Insuşi Domnul mi te-a dat, El să fie lăudat! 2. /: Ce frumos era demult: \ La căsuța părintească! /: Cântecul să ți-l ascult: \ Despre patria cerească… 3. /: Astazi, mamă îţi aduc, : \ Flori si lacrimi de iubire. /: Pentru tot ce ai facut, : \ O adânca mulţumire! S: Mamă, tu mi-ai fost mereu Stâlp puternic de-ancorare. Si mi-ai aratăt in greu Dragoste nespus de mare... De la leagănul micuț Pân' la primii pași în soare De la plânsul din pătuț Până am ajuns om mare… Ochii tăi blânzi și miloși M-au vegheat fără-ncetare Ochi de mama, ochi miloşi O, ce binecuvântare... Mamă dragă, mama mea! Soare blând al dimineții Lângă noi să fii am vrea Până la sfârșitul vieții! Iar de-o fi să pleci cândva Sus în cer, în veșnicie, Amintire ți-om păstra, mamă, Cu iubire mereu vie!
