„Când te-apuci să faci un lucru, pe care nu l-ai mai făcut şi nici n'ai învăţat să-l faci, e ca şi cum ai merge pe'ntunerec, pe nişte locuri, pe unde n'ai mai umblat. Mergi în bobote. Aşa păţesc eu, când m'apuc de scris. Dau pe ici, dau pe dincolo, dar nu ştiu, pentru ce pe ici şi nu pe dincolo. De unde să ştiu! Ce-am învăţat eu? Şcoală n'am făcut, cum se cade; vreo limbă streină, franţuzeşte ori măcar nemţeşte, nu ştiu. - Tot ce mă pricep şi eu să fac, e atâta: Mă ţin după ureche, scriu, şi după ce citesc tare, ascult să văd cum sună, cum vine la auz, şi dacă-mi pare că nu sună bine, schimb până şi eu, ce nu ştiu cum s-o mai schimb”.
Aşa mărturisea Creangă prietenului său T. Speranţă, vorbind despre „amintirile“ lui.
#ioncreanga #maidemult #povesti
9 окт 2024
