. De ce-s doar lacrimi şi durere, De ce-s doar grijuri şi nevoi, De ce-i atâta dezbinare Şi certuri multe printre noi? De ce, când vrei să mergi pe cale După Cuvântul din Scripturi, Ai parte doar de plâns şi jale Şi-atât de multe lovituri? R: De ce-i aşa, o ştie El, Isus Hristos, Emanuel! Răspuns aici de n-om avea, Odată-n ceruri vom afla: De ce-i aşa, o ştie El! 2. De ce azi glasul Porumbiţei Se aude parcă tot mai stins Şi de când uşa odăiţei În taină nu s-a mai închis? De ce nu-i dres cu Har şi sare Cuvântul celor ce slujesc, De ce nu ard jertfe pe-altare Şi-atâtea oi se risipesc? 3. De ce-n biserici Osanale Se aud din ce în ce mai rar, De ce-s atâţia prin spitale, De ce-s cântări fără de Har? De ce-i aşa, o ştie Unul, Ce-odată-n ceruri S-a suit, Acela ce iubeşte omul Şi-a fost pe Cruce răstignit!
