Renunțarea la FUMAT prin METODA VOINȚEI 

Este greu...dar nu imposibil!Tot respectul pentru initiativa!

Un dr.si un om minuat,as vrea sa va cunosc personal!

Depinde de puterea voinței fiecăruia, de motivația/motivațiile și de cât de pregătit mental este fiecare. Pentru că îți trebuie o perioadă bună de timp în care sa analizezi toate aspectele care te-ar putea face să eșuezi( în special cele care te-ar putea " ispiti " să te reapuci de fumat după o perioadă). După aceea contează doar momentul pe care ți-l propui să ÎNCEPI O NOUĂ VIAȚĂ. Personal, pe data de 13.nov.1995( după 24 de ani de fumat,mi-am zis așa: mâine mai fumez 3 țigări și de poimâine 15.nov. nu mai fumez nicio țigară! Așa am făcut! Dar, cel mai important lucru care m'a surprins cel mai tare a fost faptul pe data de 15.nov. si nici în zilele ce au urmat si până acum, nu am simțit nici cea mai mică dorință (poftă, nevoie, cum vreți să îi spuneți)de a "trage " un fum de țigară în piept, nu am avut nicio manifestare de sevraj (așa cum fusesem avertizata) sau orice altă suferință. NIENTE! Deci NU VĂ FIE TEAMĂ, NU ESTE NICIO BENOROVIRE! Asta a fost experiența mea. Retrospectiv privind lucrurile,cred că foarte importantă este perioada de pregătire mentală, sau ma rog, psihică. Ca în sport: nu intri în arenă fără o " incălzire" adecvată. În rest, multunesc Lui Dumnezeu că mi-a mintea care trebuie, putere și incredere în mine, să fac unul din pașii cei pentru mine!Doamne-ajută cui vrea CU ADEVĂRAT să se lase de fumat, nu cui vrea să încerce, nu merge "pe incercate"! În rest SĂNĂTATE ȘI SĂ AUZIM DOAR DE BINE! DOAMNE AJUTĂ!❤

Cred ca dacă ar vedea cum se chinuie un bolnav de cancer pulmonar,nu i ar mai trebui...sa meargă la un spital sa vadă...eu nu am fumat niciodată, dar mama mea daaaa...am avut nefericirea sa o vad cum se chinuie cu cancer...pana la ultima suflare ,chin de nu îți poți imagina...ferească Sfântu.