Încă o poezie scrisă de Costache Ioanid. Înregistrarea nu e de o calitate foarte bună, dar mesajul e cât se poate de actual.
Trăim
Trăim învăluiți de umbre,
Visăm iubiri de Pierrot*
Venim, și nu-ntrebăm de unde,
Plecăm, și nu știm încotro.
Când vin dureri, întoarcem fața,
Și nu știm pentru ce-au venit.
Trăim și nu cunoaștem viața,
Murim, și încă n-am trăit.
Un tainic fâlfâit de-aripă
Ne-aduce dintr-un vechi hotar,
Dintr-un ocean, venim o clipă,
Și-n alt ocean, ne-ntoarcem iar.
Și totuși în această lume,
În care anii tăi se cern,
Există taina unui Nume,
Există un Stăpân etern.
Al Lui e cerul de lumină
Și întunericul deplin
Ai Lui sunt crinii morți în tină,
Ai Lui sunt crinii care vin.
A Lui sunt zările albastre
Al Lui e-al îngerilor roi
Ce țes cu-atomi sau țes cu astre
Sau țes cu ceruri, ceruri noi.
A Lui e-a raiului răsplată,
Și secole ce-n drum se-aștern,
A Lui e dragostea de Tată,
Al Lui e Fiul cel etern.
Veniți prieteni cât e vremea,
La Creatorul de vecii
Veniți cât vrea să ne mai cheme
Cât încă vrea să-I fim copii.
Altfel, nu suntem decât umbre,
Decât un vis de Pierrot,
Venim, și nu-ntrebăm de unde,
Plecăm, și nu știm încotro...
Versurile cântării de la final sunt scrise de același autor și puse pe note de Nicolae Moldoveanu.
Audiție cu folos!
* Pierrot - Personaj buf din vechea comedie italiană preluat de teatral francez și apoi de pantomimă, îmbrăcat în alb și cu o scufie (ascuțită) pe cap.
dexonline.ro/definitie/pierro...
4 мар 2021
