Biserica (in sensul restrans, de totalitate a slujitorilor ei sfintiti, clerul) are de ales acum intre a-si apara imaginea, foarte importanta, desigur, pentru ca ea, Biserica, e propovaduitoarea unor valori morale care vin in contradictie cu faptele de care e acuzat fostul preot, si a-l apara pe omul Pomohaci, inca membru al Bisericii (in sens larg, de comunitate a tuturor celor botezati), cum o fac avocatii. Atentie, pentru exactitate, Pomohaci a fost caterisit, adica dat afara din randul clerului slujitor, dar n-a fost excomunicat, deci e inca membru al Bisericii, ca oricare alt crestin ortodox botezat. Cum Biserica a explicat deja ca orice pedeapsa, de orice fel, bisericeasca sau in justitia seculara, nu e deloc dramatica nici pentru ea si nici pentru omul Pomohaci, asa cum o vad ateii sau cei care au o mentalitate de tip vechi testamentar ("ochi pentru ochi, dinte pentru dinte"), pentru ca omul, daca a gresit, are posibilitatea indreptarii si iertarii prin pocainta, iar daca n-a gresit asa cum e acuzat, a facut-o totusi altfel, ca n-a fost om pe Pamant care sa nu fi gresit (afara de Mantuitorul, prin puterea Lui Insusi, si de Maicuta Sa cea Sfanta, prin puterea Fiului ei), iar a suferi pe nedrept e folositor pentru mantuire, mai mult ca sigur ca va alege sa-si mentina decizia din prima instanta bisericeasca, cea a caterisirii, indiferent de care e adevarul acela pe care numai Dumnezeu il stie, iar noi, poate, nu-l vom sti niciodata. Toata campania asta de presa, care s-a bazat, in cea mai mare parte, pe "marturii" ale unor "stafii", cu scopul de a crea o psihoza emotionala in sprijinul "victimelor" si impotriva "monstrului", n-are nicio valoare intr-un proces intr-o instanta seculara si nici n-ar trebui sa aiba, indiferent de cine ar fi acuzatul, pentru ca, asa cum a explicat si domnul avocat Ionascu, acelasi lucru i s-ar putea intampla oricui, ca "dupa 20 de ani" sa vina oricine si sa-l / s-o acuze de orice. Apoi, repet, trecand peste psihoza pe care presa a incercat s-o intretina prin discursuri emotionale, de genul "vai saracul copil, la 13 ani nu stia ce se intampla, i-a fost rusine s-o spuna, pana i-a spus-o sotiei, dupa 15 ani, asa ca, uite acolo monstrul cu sutana" si asta dupa toata campania "marturiilor" aduse de catre "stafii", a caror varsta, culmea, tot scadea la data la care "abuzul" cica se intampla, asta asa, ca sa se incadreze la lege, "proba" cu detectorul de minciuni (testul poligraf) nu e acceptata in instanta. Oricine poate cauta pe Internet si afla ca acest lucru se intampla tocmai pentru ca rezultatele detectorului de minciuni nu sunt concludente, existand cazuri in care s-a dovedit, pe baza altor probe, ca cel care a fost testat, a mintit la test, iar rezultatul testului a fost ca ar fi spus adevarul. Sunt oameni care-si pot controla emotiile in asa fel incat sa "pacaleasca" detectorul, tot asa cum sunt si oameni care pot "pica" testul, datorita hiperemotivitatii lor. Doar pentru ca niste nespecialisti, cum sunt cei din emisiunea acesta (de mai sus), care fac pe psihologii, sau poate, altadata, niste specialisti care nu tin seama de deontologia profesionala, isi dau cu parerea asupra rezultatelor testului cu detectorul de minciuni, ca sa vina in sprijinul marturiei "bietei victime", nu le face cu nimic mai concludente. N-are rost sa mai mentionez (dar uite ca o fac) faptul ca tot acest scandal a izbucnit in preajma organizarii referendumului pentru familie si ca, imediat dupa ce unii, saturanadu-se, probabil, de atata show de televiziune, s-au dus la textul de lege si apoi au afirmat public ca fapta incriminata de inregistrarea audio care a generat scandalul, daca ea a fost intr-adevar comisa (asa cum pare la prima si a doua ascultare), nu se pedepseste penal, datorita varstei "victimei", au aparut alte "victime", la varste tot mai fragede. Lucrurile astea dau de gandit, daca se doreste formarea unei viziuni echilibrate asupra spetei si nu doar "arderea pe rug" a lui Pomohaci, cu orice pret.
@ I M, imagineaza-ti ca ai fi in locul lui si o sumedenie de indivizi, fie niste "stafii", fie ca cel din videoul asta ar povesti la tembelizor despre ce ai fi facut tu acum 20 de ani. Numai ca tu nu esti intersant pentru mass-media, decat numai in calitate de povestitor, dar nu si de acuzat. Eu nu sustin ca nimic din ce s-ar fi spus despre Pomohaci n-ar putea fi adevarat, ci doar ca prea sunt toate aranjate ca intr-un scenariu bine scris, incat sa fie toate adevarate. Apoi, un frate crestin adevarat cauta mai degraba indreptarea si iertarea celui care a gresit (daca a facut-o) si care e acum cazut, nu pedepsirea lui cu orice pret. Nu vad ce bucurie sfanta ar putea sa produca cuiva umilirea sau incarcerarea altcuiva. Desigur, vei spune ca, daca ni s-ar fi intamplat mie sau copilului meu ceva rau, as fi gandit altfel. Nu crede ca nu mi s-au intamplat si mie destule in viata, dar primul impuls, cel al razbunarii, nu e de la Dumnezeu. De judecata se ocupa instantele seculare, care trebuie sa decida dincolo de orice indoiala, nu doar pe baza de povesti. Cel cu adevarat vinovat sa fie pedepsit conform legii (exista si termene de prescriptie etc).
Nu mi se pare normal sa fie caterisit doar pe vorbe si ar trebuii pe fapte pt ca vine o persona care este platit de televiziune sa il migreze pe Parintele rusine.
Marcel Firu,corect se spune "caterisit" nu "caratisit" şi "denigreze"şi nu "migreze"! "Ar trebui" se scrie cu un singur "i", nu"ar trebuii".Iar pomohaci nu mai este părinte, fiindcă pedofilia, homosexualitatea şi Preoția sunt absolut incompatibile !!!
