@@Johnny99789 Asta o sa se vadă în primăvara. Faptul că se vad așa active și răsfirate nu înseamnă că sunt mai bune. Din contra, ceva nu este normal. O sa urmăresc cat pot sta active aceste colonii, și ce mortalitate au, daca nu o sa fie chiar totala și aici mă refer la cele care nu stau in ghem... . Unele chiar arata bine și au format și ghemul de iernare. Trebuie sa fiu corect și să țin cont și de faptul că sunt făcute cu o lună jumate înaintea celor cu matcutele din Romania. 🤝
Salut Florin. Este acid oxalic pulbere încălzit și dizolvat in glicerina vegetala prin încălzire până la 70°C. Apoi îmbibi materialul in soluție. Găsești rețetă ușor pe RU-vid daca cauți oxalic și glicerina vegetala, încearcă in engleza daca nu găsești în română. Este foarte eficient tratamentul pe o perioadă lunga de timp.
Salutare, sunt si eu curios ce evoluție vor avea, Din ce vad ai o clima mai rece și dupa forma lazilor pare ca esti din Marea Britanie. Eu cred ca populația BK este destul de mare si mentine o temperatură mai ridicata in acei stupi de poliuretan sau ce material sunt. De aceea au format un semighem, cele românești sunt mai slabe in populatie si temperatura e mai scazuta in interiorul lazii. Matcile sunt cumva de la Keld Brandstup ? Posibil pe zona ta sa meargă mai bine cele Carnica.
@@MrSchafer2 Salut! Sunt in DK. Mătcile le-am achiziționat de la domnul Andrei Ignatov. Am și câteva carnica obținute de la o matca care am cumparat-o aici, sunt bune, și s-au pregătit singure de iarna, puțin le-am ajutat și nu au cerut mari intervenții în organizare. Poate daca s-ar face o ameliorare, ar fi excelente. Coloniile cu carpatina au o populație mai bună decât multe altele din cele obținute de mine aici. Însă observația principala este că se strâng mult mai tare in ghem. Cred că sunt mult mai in regula din cauza aceasta pregatite pentru timpul iernii. Chiar în acest videoclip am aratat un roi cu matca de aici pe 5-6 rame, nu foarte populat, care tot răsfirat a stat, din aceasta cauză țin să cred că nu prea are de-a face cu populația, ventilația, capacul sau lada, mai degrabă cu anumite caracteristici obținute prin hibridizare, dar nu toți sunt la fel. Alții fac ghem, alții nu. Și eu sunt la fel de curios, mai ales că anul trecut am avut același fenomen la majoritatea, dar am dat vina pe hrănirile târzii. Însă anul acesta am scutit roii in totalitate de la pregătitele rezervelor de hrană, au primit ramele gata bune de iernat. O sa vedem ce urmează... Numa bine!
Unele stau, altele nu. Având același nivel de putere sau aproximativ. Vedeți în videoclip familii și pe 4-6 rame, adică mai slăbuțe care tot așa: unele strânse, altele foarte răsfirate. Cred că acele familii care nu strâng ghemul, așa sunt ele, nu știu să se pregătească de iarna... In Romania nu am pățit așa ceva niciodată.
@@dorianpatrascu980 Dl. Dorian, cu tot respectul, dar nu aveți dreptate. Dacă știți să puneți problema cu informațiile corecte, găsiți și răspunsuri. Eu inca mă zbat sa înțeleg acest fenomen, deoarece nu l-am întâlnit în Romania. Va las câteva informații adunate, dar si observate de mine. Și sper ca lumea apicola din tara sa nu cada in capcana buckfast. Hibrizii și comportamentul de iernare: Activitate excesivă: Așa cum am menționat, mulți hibrizi prezintă o activitate mai intensă pe tot parcursul anului, ceea ce poate duce la un consum mai mare de resurse și la o epuizare prematură a albinelor. Dificultăți în formarea ghemului de iernare: Albinele hibride pot avea dificultăți în a forma un ghem de iernare compact și stabil, ceea ce le expune la fluctuații de temperatură și la riscul de pierderi în timpul iernii. Scăderea imunității: Activitatea continuă poate slăbi sistemul imunitar al albinelor, făcându-le mai vulnerabile la boli și paraziți. Riscul de deces în timpul iernii: Epuizare a rezervelor de hrană: Albinele hibride care nu au acumulat suficient vitelogen pot epuiza rapid rezervele de miere și polen, ceea ce poate duce la înfometare. Hipotermie: Un ghem de iernare slab format poate expune albinele la temperaturi scăzute, provocând hipotermie și moarte. Boli: Albinele slăbite sunt mai predispuse la infecții cu diverse boli, cum ar fi nosema sau loca. De ce se întâmplă acest lucru? Selecția genetică: În procesul de hibridizare, s-a pus accent pe trăsături precum productivitatea și rezistența la boli, în detrimentul capacității de adaptare la condițiile locale de iernare. Mediul de viață: Hibrizii sunt adesea folosiți în zone cu climă blândă, unde cerințele pentru iernare sunt mai puțin severe. Când sunt introduși în zone cu ierni lungi și aspre, pot întâmpina dificultăți în adaptare. Din propria mea experiență, pot să afirm cele de mai sus. Chiar exista astfel de colonii, care nu știu ce înseamnă iarnă.Iar asta nu este un avantaj cum au început multi să creadă, și nici nu se poate sa faci o apicultură sustenabila cu astfel de gene. Cel puțin nu în anumite părți ale Europei. Asta este părerea mea.
