de data asta va prezint cum arată un sat parasit in Romania. posibil printre ultimele imagini înainte că satul sa se distrugă complet. nu uitați să da-ți un like ,să vă abonați și sa lăsați un comentariu.
Eu sunt nascut la tara,am avut o copilarie demna de "Amintiri din Copilarie"...tare grozava,cu ulite de pamant,cu pomi si gradini roditoare.copii care mergeau la scaldat,cu povestile bunicului nascut in anii 20...povesti care ilustrau zone nu departe de sat,cu elesteuri naturale islazuri sau paduri,care la momentul povestirilor sale,nu mai existau,insa in imaginatia mea de copil le puteam "vedea". Bunicii mei au fost nascuti in acel sat si tot in acel sat au fost ingropati,insa din relatarile lor,inca de cand erau copii au existat schimbari,razboiul care a distrus atat case si vieti,pana la conditii climatice care au dus la alunecari de teren,sau venirea comunismului cu noi reguli de constructie si adaptare la alt sistem de trai. Dupa 90 cand reformele au tinut majoritatea satelor in saracie crunta,fortand lumea sa migreze ori in orase mai mari ori in alte tari,satele au suferit mutatii greu de imaginat,de la zarva de le ulite a copiilor care ori alergau ori se dadeau cu sania,pana la vacile care veneau singure acasa de la cireada...asteptand stapanul sa ii deschida poarta,lumea s a schimbat...devenind oameni mult mai reci retrasi egoisti sau singuratici...nu mai vezi azi oameni care la zile de sarbatoare stau adunati pe la o poata la o discutie sau sa mearga imbracati frumos la biserica,pana si biserica care a dainuit 2000 ani,azi si-a pierdut din identitate,devenind business club si loc de spalat bani. Casa si pamantul,toata munca bunicilor de o viata,care deseori ramanea unui copil,azi este parasita,lasata sa de degradeze,sau vanduta pe o suma modica,lasand in urma toate amintirile si dragostea celor ce o lipeau vara si o zugraveau la bidinea,dandu-i culori vii si facand-o sa arate primitoare,ne mutam in blocuri de piata pt care platim 20 30 ani,suntem si mai tristi si mai bolnavi si mai stresati...plangem ca nu mai suntem fericiti,insa nu stim sa ne alegem fericirea,sa tinem cont de aceste locuri unde viitorul da mana cu trecutul,trecut plin de amintiri,unde poti ajunge poate si la o luna,sa te incarci cu energie si amintiri,sa stii ca acolo ti-a asezat masa bunica,iar bunicul iti povestea din amintirile lui... Cert e ca vremurile se schimba,dispar oameni dispar sate dispar regiuni,disparem si noi,si cu noi fericirea si sentimentul de libertate si implinire,pe care,ar trebui la sfarsit de viata sa o simtim si sa inchidem ochii,lasand la randul nostru alti copii si nepoti care sa ne pomeneasca si sa duca mai departe dragostea,insa nu,ne rezumam la lucruri reci si singuratate. Eu vb din proprie experienta,inca detin casa bunicilor,nu o voi vinde sau darama,o intretin,e o casuta de pamant,printre vile goale in care auzi sunetul tristetii,iar bunicii mei au fost stra strabunici,bunicii dand mana cu stra stra nepotii,e un sentiment grozav,cand cei ce se sting,se simt iubiti si stiu ca munca lor de o viata nu dispare sub ropotul vremii si a nepasarii urmasilor.
Doamne cît adevar în tot ce afirmați.Dar sintem atit de comozi,chiar leneși ,indiferenți, mîndrii? = prostie, ca nu vedem, nu avem unii dintre semeni nici un respect pentru munca și efortul înaintasilor noștrii. Încep sa vada realitatea, dar tirziu, cind deja parintii ne parasesc privind spre ușa,asteptind sa-si vada pt. ultima oară, fata, ori băiatul. Da se trezesc dar foarte tîrziu. Trist dar adevarat.
Vă felicit pentru aceste afirmații pline de dragoste și lucruri frumoase însă îmi dau lacrimile când văd atâtea frumusețe învăluită în tristețe și liniștea apăsătoare a sufletelor care cândva au locuit acolo și acum locuiesc în ceruri. Oricât am suspina și plânge nu vom ajunge niciodată să ne bucurăm de liniștea și frumusețea acestor locuri din cauza fricii de nou cu care suntem obișnuiți, din păcate. Mi-aș dori să trăiesc într - un astfel de loc iubit de Dumnezeu, păcat că oamenii l-au lăsat, unii.
Ce sa mai spun? Sînt foarte multe cauze determinante care au dus la aparitia acestor probleme in majoritatea satelor.Probleme pe care le stim cu toții.
J.R. m-am recunoscut în povestea dumneavoastră, așa a fost și pe vremea mea în copilăria petrecută la bunici până am plecat la București la școală și după aia mergem doar în vacanță ‼️ mergeam cu fratele meu vara cu două vaci la păscut pe pământul bunicilor, cu o traistă de gât țesută de mama mare în care aveam brânză și pâine făcute de dânsa și o tivgă făcută de tata mare, cu apă ‼️la câmp aveau un pogon pus cu roșii și altul cu pepeni VERZI, când se coceau pepenii ne culcam într-o surlă de paie fācută de tata mare ca să păzim pepenii, cu un câine mare Oscar, într-o noapte a lătrat câinele și tata mare a luat furca, a ieșit din surlă cu câinele, la lumina lunii din August, a văzut doi oameni care deja încărcaseră doi saci cu pepeni, când s-a luat câinele după ei, au lăsat sacii și au fugit ‼️a doua zi, tata mare a decis să umplem căruța cu pepeni și roșii și să plecăm la București, să vindem ‼️era o noapte caldă de august, fratele meu și eu stăteam cu picioarele atârnate aproape de asfaltul încă cald, deși era noapte, număram cometele care cădeau depe CER ‼️eram la 30 Km de București dintr-o comună numită Iepurești spre Mihăilești ‼️la piața Rahova ne aștepta Mama (R.I.P 😭) să vindem, fiecare din noi vindeam la un colț de căruță, eu îmi opream ceva bani pt îngheță și prăjitură, restul dădeam MAMEI mele mult iubită ‼️ altă dată ne-a apucat acolo pe câmp o inundație a Neajlovului care deja se ridicase enorm, fratele meu avea vreo 11 ani, știa să înoate dar eu nu, problema era cum ajungem noi ACASĂ că se făcuse deja seară,atunci fratele meu știa că vacile înoată și mi-a zis să mă țin de coada vacii că el înoată cu o vacă înainte și a doua vine după prima iar eu de coada vacii, așa am făcut și am ajuns cu bine ACASĂ ‼️bunicii nu știau că Neajlovul se revărsase ‼️acum am 77 ani, trăiesc de 50 ani în Germania ‼️ numai bine va doresc la toți de peste tot in LUME pe unde vă aflați duși de soartă sau de nevoile vieții ‼️👍😂😂❤️🌹🙋
Sunt deja multe sate care au început sa fie cumpărate de adventiști. Ei cumpăra case la munte ieftine și le renovează. Se muta mai multe familii deodata în zona, nu doar câte una și se ajuta între ei. Știu în jud Hunedoara familii care s au mutat și și au făcut gospodarii cu solarii animale. Cultiva căpșuni coacăze afine. E f frumos. Doamne ajuta. Sunt sigura ca o sa se cumpere si zonele acelea.
La minutul 20.21 ai deschis o Biblie în care e scris un nume și o adresă din Hunedoara. Poate prin intermediul acestui video să se descopere persoana respectivă,dacă mai trăiește bineînțeles, pentru că blocul respectiv mai există în Hunedoara.
@@cryscaly3227 înainte de toate trebuie sa știm exact locația și cum putem ajunge acolo,cu ce mijloace de transport,samd .multe de spus... poate ne auzim pe watsap?
Mi-ai rascolit amintiri din vremea cind eram tinar, la tara unde acum casele se darima ca aici la tine in vidio. Iti scriu de departe, taman din Canada unde sint de multi ani si imi place sa vad astfel de prezentari . Mi-ar fi placut sa fiu linga tine sa-ti dau o multime de explicatii la ceva obiecte pe care nu le puteai explica. La prima casa in pivnita erau doua "coveti" de lemn (in general de plop) care se foloseau la framintat piinea si dospit inainte de a forma aluatul pentru punerea pe vatra cuptorului. Uneori covetile se foloseau la spalat hainele sau copii mici. La" bagatul" piini in cuptor se facea cu o lopata de lemn la care ii spuneau "lopitau" . Cind cuptorul se ardea (incalzea) se folosea un lemn mai lung la care ii zicea " jaruitor " pentru planarea materialului arzator. In prezentare mai tirziu, ai avut un cadru de lemn la cre nu-i geseai numele. Acesta era un "jug de car" pentru vaci sau boi. Vacile sau boi erau dresati si li se aplica sistemul pe git dupa cap .Lateral avea doi pini de fer care se numesc " rastee". Jugul era atasat la "rud carului" confectionat din lemn de esenta tare, de care trebuiau atasate rotile anterioare. Bucatile acelea galbui probabil erau de sulf sau pucioasa. Cu ceva ani inainte butoiele pentru vin se spalau , opareau si dupa ce se stingeau cercurile metalice, se ardea sulf formindu-se bioxidul de sulf ca gaz dezinfectant. Eu stiu ca sulful era asezat pe cartoane dreptunghiulare care se agatau cu o sirma , se aprindeau si se introduceau in butoi ca sa arda. Se punea cepul si se lasa citeva zile ca sa-si faca efectul dezinfectant. Sorry tastatura e in engleza si nu are toate literele alfabetului romanesc.
CORNELIU, hi, mi-ai reamintit de toate cele, așa era și la noi la țară, exact denumirile alea le foloseau și bunicii mei, el cu jugul și cu munca la câmp plus două vii, un pogon de pepeni și și unul cu roșii, aveau o aromă și un gust ce n-am mai întâlnit ‼️bunica era cu gospodăria casei, țesea la gherghef, făcea lucru de mână etc. și crescuse 9 copiii ‼️unul mai vrednic ca altul ‼️noi, nepoții, adică fratele meu cu mine, ne duceam cu două vaci la păscut pe lângă terenurile noastre, ne punea bunica o traistă de gât țesută de ea cu pâine și brânză făcute de ea, o tivgă făcută de bunicul,cu apă, restul aveam pe câmp, roșii,pepeni ‼️sunt multe amintiri plăcute de spus ‼️ca să folosești alfabetul românesc, trebuie să schimbi tastatura, aici jos la tastatură vezi așa un fel de glob, apeși pe el schimbi în ce limbă vrei să scrii, dar cred că întâi trebuie să introduci in IDEAS în ce limbi te interesează să comunici ‼️ SALUTĂRI dragi din Germania unde sunt din 1970, multă sănătate și fericire ‼️👍😂🌹🙏✌️🕊️🕊️🕊️💯💰💰💰💰🙋
Probabil ati plecat din tara, nu din cauza ca v-a fost bine..... Cel putin in Canada ati reusit sa va faceti viata la care ati visat? Sunt multi care au plecat din tara, unii au avut mai mult noroc, altii mai putin, iar cei care au ramas sunt doua categorii: cei care au fost "comunisti zeloși" care si-au tradat semenii , au dus-o bine atunci si o duc si mai bine acum, prin urmasii lor, iar a doua categorie , cei care au ramas plini de speranta ca ziua de maine va fi mai buna, au ramas sa lupte, unii s-au mai salvat, dar multi au ramas cu speranta. Trist, sate frumoase parasite, dar si orase miniere cu blocuri ramase ca adevarate fantome, cenusii...
Multumim frumos pentru video este minunat ca ne arătați și noua am revăzut atâta artă într-un sat părăsit începând de la tigăi borcane tablouri lucruri care odinioară aveau valoare astazi au rămas neînsemnate .Acolo demult sau trăit povești și sau clădit generații astazi a ramas un loc pustiu unde doar animalele il mai pășesc. Păcat că lăsăm sa se piardă așa valoare a satului Romanesc .
Foarte interesant ,cade frumoase au fost se vede ,păcat .....acel lemn lung ,este un jug pentru boi la tras căruță se închinau doi boi . Frumusețe uitată .păcat ... mulțumesc pentru filmare ,felicitariii 👍
Eu am vazut blocuri muncitoresti tot asa in natura pustiu verde in jur 3 blocuri cresuse vegetatie peste ele pana la etaj 5 . Ce ne asteapta si pe noi ? Planul razboiului continua cu toata dusmania .
Din păcate nu trebuie să ne mirăm, dacă nu se găsește mijloc de trai ,oameni pleacă unde pot cât de cât trăi Vă doresc sănătate și mulțumesc pentru documentar 💐
Eu cred că am avea multe de învățat. Muncim, construim, vile cu 2-3 etaje, adunăm pentru noi, pt. copii noștrii in loc sa ne limitam la strictul necesar? sa avem grija de sănatate, să ne bucuram de viața asta care o avem. Strînge omul , ca furnica, cind pleacă nu ia nimica. Copii îsi urmează drumul lor, rostul lor , iar părinții rămîn singuri, bătrîni, bolnavi, pînă pleacă și ei la locul lor. Și acei oameni au muncit, au adunat tot ce le trebuia lor, au rămas așa cum le-au lăsat. Nu le-a mai trebuit nimic.O zona foarte frumoasă, dar izolată.
Acel obiect nerecunoscut se chiama jug care face parte din carută se bagau boii cu capul in acest obiect si pornea carul cand omul avea nevoie de transportat ceva.
Dacă ar fi putina voința din partea Guvernului în creste locuri ar putea fi o mica,, Elveție!"Fiecare casa are Sufletul ei și energia celor care au locuit aici! Ar putea fi un Colt de Rai dacă Statul Roman ar face infrastructura și... și ar iubi tara! Ce păcat! Cat pământ dăruit de Dumnezeu și lăsat de izbeliște! Ce minunat s-ar trai în aceste locuri!
"Pietricelele" galbene sunt bucati de sulf sau, popular, "pucioasa". Se folosea la dezinfectarea butoaielor de lemn, prin ardere, fumul rezultat, bogat in dioxid de sulf (SO2), fiind foarte bun pentru combaterea bacteriilor si mucegaiurilor din butoaie. ;)
E foarte trist sa vezi aceste sate abandonate,dar parerea mea personala e ca in curand o sa navaleasca tinerii in aceste sate abandonate...la tara ,in natura , va fi viitorul ! Felicitari pentru videourile voastre ! Doamne ajuta !
Nu cred ca vor veni cei tineri sa își îngroape viața la țara. Tinerii vor bani și distracții in zilele astea moderne pentru ca ei sunt dependenți de tableta, telefon sau laptop!
Cât î mi place să te urmăresc, Doamne!.. Faci niște descoperiri de îngheață sângele în vene, numai când mă uit, dar să mai fiu acolo printr-e fiarele pădurilor!.. Dumnezeu să te protejeze!. Sănătate și prudență!
Nelu Manolache pt boi se numește jug ,boii se înjuga și caii se înhamă, va spun din experiență am avut si boi și cai în copilarie tare mas reintoarce la acea viață de la țară frumoasă pe care nu o voi uita cât voi trăi
Mulțumim pentru clipurile interesante și pline de suspans. Oamenii au plecat, fără conditii decente de trai, în anii 2022 nu prea mai stă nimeni (apă, curent electric, semnal GSM etc). M-am abonat.
Bună ziua!!! Felicitări pentru toată munca prin zone dificil de cutreierat. Printre multe obiecte necesare oamenilor gospodari am remarcat cursa de prins șobolani, copăi pentru spălatul rufelor, îmbăiatul copiilor sau, alta, pentru carnea după tăierea animalelor, jugul pentru doi boi la căruță, oale de pământ, coșuri de răchită și alun... Păcat, acolo e adunătura de-o viață a unei familii, unele obiecte moștenite din strămoși. Precis acolo au viețuit oameni învățați de mici cu munca, greutățile și bucuriile vieții și foarte harnici.
Am rămas plăcut impresionattă, mi-am adus aminte de copilărie. Așa arătau casele la tară. Simple dar vara răcoroase și iarna călduroase. Mulțumim ptr video
Omul se lipește de orice. Și cei nascuti la bloc au copilăria lor. Și ei visează noaptea vechiul apartament unde s-au născut și crescut, iar acum sunt departe. Și la bloc au avut prieteni, s-au jucat, au mers la școală ,au avut colegi dragi de care nu mai știu nimic. Viața trece oriunde am fi. Amintirile tineretii ne bantuie ori că am crescut la tara sau la oraș. Sigur că viața la țară , pentru copii a fost mult mai frumoasa că la oraș. Mai multa libertate, natura, aer liber, soare. Copii născuți la oraș au avut copilaria unui pui de gostat crescut în cușcă. S-au făcut oameni mari cu scoli, dar cancerul tot nemilos i-a secerat și pe unii și pe alții. Viața este scurta și plină de necazuri. Sa ne bucuram cat timp mai suntem sanatosi de tot ce ne putem permite. Sa nu lăsăm că lipsurile sa ne umbrească fericirea. La manastire, călugării nu au nimic din comfortul pe care-l a avem noi. Și totuși sunt fericiți. De ce? Pentru că sunt credincioși lui Dumnezeu. Cu credință în Dumnezeu putem trece mai ușor peste toate. Ne putem bucura și de cele mai mici bucurii, că niște copii, cu credință că odată vom fi din nou împreună cu toți cei dragi ai noștrii in Împărăția lui Dumnezeu. Sa fim credincioși cu adevărat, și asta se va implini negresit caci Dumnezeu știe să răsplătească pe cei credincioși Lui. Doamne ajuta !
Ceea ce am găsit acolo și nu știi ce este ? Acel lucru era un jug pentru boi . Păcat! Păcat ca Acel sat este părăsit. Eu ași merge acolo sa locuiesc. Îmi place mult natura și locurile sălbatice. Eu îmi doresc sa am o casa în pădure. Nu știu dacă ar fi posibil.
Bună ziua! Care e procedura pentru a putea intra în posesia unui loc de casă sau chiar cu casă în acele zone? Mă încântă ideea de a locui într-o astfel de zonă.
Casele acestea, daca nu se îngrijește nimeni sa facă diferite reparatii, și chiar sa tunda vegetația care creste in jur, din cauza intemperiilor, in timp se distrug. Daca, cineva ar vrea sa se ocupe, ar putea să țină aceste clădiri în viața.
Jugul pentru noi ori vacile care erau înjugate la care !! O să ajungă tineretul când are să uite cu totul cultura credință și traiul greu dar sănătos din trecut!!!?
Ala e jugul unde se puneau boii sa traga. La mijloc vine o oiste(un lemn lung, care unea caruta cu acel jug) Boii sau vacile veneau de o parte si de alta
Multumim pentru filmari! Realitatea trista este ca nimeni niciodata nu va mai renova aceste case, este aproape imposibil la starea de degradare in care au ajuns. Este pacat sa nu fie salvate macar obiectele de mobilier vechi care ar putea fi reconditionate. Degeaba tineti secrete unele locatii, nu cred ca cei care ar fi capabili doar sa vandalizeze s-ar obosi sa bata drumul pana acolo. In schimb, cei cu posibilitatea de-a recupera si de-a readuce la viata anumite obiecete vechi, ar face-o cu sufletul, si nu pentru a se capatui. Vorbesc din perspectiva cuiva care a salvat o casa veche intr-un sat din Apuseni, si care a depus efort sa recupereze o parte din mobilierul pe care altii l-ar fi folosit pt foc.
@@marcelborhina6471 nu este așa ușor când nu sunt amândoi părinții români, afară de asta lecțiile se fac în limba respectivă,când vin dela servici cauți să-i ajuți la lecții in limba țării unde trăim ‼️la mine a trăit Mama mea venită din România care a vorbit cu copii, dar alții n-au această posibilitate și eu când se putea ‼️ vă doresc MULTĂ SĂNĂTATE și FERICIRE ‼️👍😂🙋
Acolo, o mama.. a crescut x copii! Atâta 😢Tristețe prezintă interiorul acestei case! Sigur mama( părinții) a murit și copiii au uitat de acele amintiri părăsind o! Păcat Doar copacii, nucul, marul etc nu a părăsit Casuta și curtea cândva animata ! Ei încă rodesc ! In Casuta cu interior verde zugrăvită cu “rol “așa se numea ! Găsiți un obiect din lemn care se puneau la gâtul boilor( vacilor) și ii puneau la căruța!
La minutul 17.15 acel obiect de lemn pe care nu știi ce este și întrebi...deci se numește jug...la doua capete se injugau boii la căruța pe care o foloseau că mijloc de transport .
Dar se vede ca esti un tinar care te inplici si vrei sa descoperi natura si sa cercetezi frumoasa cultura a neamului Rominesc care odata cu trecerea timpului se sting si pier obiceiuri datini Pentru ca tehnologia omoara incet si sigur sentimente si culturi ale neamurilor stramosesc Bravo
O noapte liniștită în sânul familiei. Vă întreb cum pot obține o casă din acestea în ce localitate din România. Omul sfințește locul sunt eu cu băiatul ne place viața la țară să muncim, dar nu am posibilitatea de a cumpăra casa, dar dacă ne o donați în numele Domnului Nostru Iisus Hristos, Pace Vouă
"Scula" este de fapt un jug de lemn la care se injugau boii la căruță sau plug.Oasele din cotețul de câini sunt aduse probabil de cineva de la o unitate de procesare a cărnii. Respectiv partea din față de la vacă
Satul nu poate fi repopulat pentru că nu sunt elucidate relațiile de proprietate. Statul nu elaborează o legislație de vînzare a proprietăților abandonate şi ele nu pot fi " ocupate " de eventuali interesați. P.S. există asemenea sate în stare mult mai bună dar părăsite în Spania .
Au lăsat aproape totul. De necrezut? Ce s-a întâmplat cu ei, parcă au fugit în goană mare? Sau de bătrânețe s-au stins toți din viață? Dar chiar și așa, nu au moștenitori sa revendice? Ff curios...
Ce vrăjeală ai în tine... Văd că ai destui ,,pricepuți", unii chiar se văd locuitori pe acolo... Fi sincer și spune-le, că în câteva zile, fug de acolo de rup pământul! Dacă e iarnă, timpul visării durează și mai puțin! Omul de azi s-a acomodat vieții în aglomerările urbane, iar cei care au casa în zone liniștite, departe de lume, au în orice moment posibilitatea de a se aproviziona cu ce le este necesar. Au mașini cu care se pot deplasa în acele zone, au depozit de tot ce le trebuie pt viața tihnită, au bani ce le vin din diferite surse, nu sunt în sălbăticie cum visează unii ,,visători"! Aceia ar fi pradă sigură pt sălbăticiuni, datorită neștiinței la ce situație s-ar expune în asemenea condiții! Nu mai vorbesc de lipsa de experiență! Acea viață de existența, se învăța de la o generație la alta! Ce îți poate slava viața și ce îți poate lua viața.... Așa că, mai mult discernământ, nu strică nimănui...
Nu am înțeles ce vrăjeală am ,dar cu siguranță nu oricine poate trăii in acel sat , e foarte greu accesibil drumul și distanța până la primul magazin e foarte mare , pe jos iarna nu ai cum și nici cu mașina. Sa crezi că poți trăii acolo ușor e o iluzie. Eu unu nu cred că se mai poate trăii acolo fără ajutor din partea autorităților (drum , curent) .
@@informatiimanu9 Când am zis vrăjeală, mă refeream la ,,neștiința" ta, vis-a-vis de acel jug pt vite, în special pt boi, dar și pt vaci, folosite și la tracțiune, nu numai pt lapte și alte foloase de la ele. Am văzut cât de rapizi au fost unii,, cunoscători " în domeniu 😅! Naivitate, un lucru distrugător, ce a fost exploatat la oameni de cei ce au adus lumea în starea de azi! Când zici de drumuri, lumină, autorități mai ales, sunt cele care strică tot ce este firesc și frumosul autentic! Acelea sunt ispitele lumii acesteia, care aduc lăcomie, invidie, ură, și altele asemenea, care duc în cele din urmă la dezumanizarea omului! Vedeți câți oameni doresc liniște, pace, tihnă pt trup și suflet! Lumea și zbuciumul ei, tocmai asta iau ființei umane! Firescul!
@@MrGigi-dz9cv poate sa ai animale, oi ,capre , găini , sa pui in gradina legume , dar și cu animalele nu-i ușor , sunt urși ,lupi multi sigur vor ataca . Curent nu e , poate sa ai panouri solare. Sunt scumpe , greu da carat până acolo. Ușor nu e clar ,dar poate sunt unii ce ar reușii, pădurea e bogata , întreaga zonă e foarte bogată
@@MrGigi-dz9cv Schimbatul brusc al habitatului oricărei ființe, duce la o inadaptare și în final la moarte. Nu numai de lemne pt foc ai nevoie să treci o iarnă! Un organism neadaptat acelor condiții, se poate ușor îmbolnăvi, iar omul zilelor de azi, nu este pregătit /școlit să se îngrijească cu ce ii oferă natura! Ii trebuie asistență medicală și medicamente, altfel situația nu e deloc în regulă! Nu mai vorbesc de singurătatea de acolo, care pt mulți, pt cei mai mulți oameni, când se prelungește, devine un factor principal în declanșarea uneia din cele mai perfide boli ale lumii de azi, depresia! Omul are nevoie de socializare, nu de singurătate și nici de concurența în care este aruncat de civilizație pt un trai asa zis mai bun! Cred că totuși un echilibru în tot și toate este cel mai eficient! Dacă era așa bine acolo, de ce au lăsat totul, oamenii și urmașii lor și au plecat în căutarea binelui, a fericirii in alte părți?
Interesante aceste imagini despre locuri părăsite, obiectul de lemn este un jug pentru boi, stil ardelenesc. In Romania personal am văzut 3 modele. Care este scopul realizari acestor video clipuri ?
Scopul e că voi urmăritorii să vedeți cum arată aceste sate abandonate,peste care a trecut timpul . Poate ultimele imagini înainte că ele să se distrugă complet. Vor rămâne aceste imagini că amintire a ce a fost odată
Aceste lucruri unii le reconditioneaza si ajung functionale !Se vor cauta curand ,la pretul vietii ce vine multi vor fi fericiti sa poata trai in aceste locuri !🤔
@@ungureanugeorgeta7207 In primul rand reconditionate au o istorie aparte si daca sunt functionale si specifice locului de ce nu ?Credeti ca toti mustesc de bani si au mobila noua in fiecare an ?Sau credeti ca gasesti lucruri bune aruncate doar ca nu-ti sunt pe plac ,la saracia existenta ???Ce sa zic ,in sfarsit aud si eu pe o persoana bogata si scarbita de lucruri nepotrivite statutului sau !🤔Eu doar stiu ca o mana priceputa face minuni din acele lucruri ,o parte din ele ,nu toate care nu sunt rezistente pot fi aruncate binenteles !🙄Sa aveti viata care o doriti ,celor ce iubesc natura mult noroc catre o viata noua ,iar noua comentacilor consens si intelegere !🏳🕊🤔☘
Da este un" jug " pentru boi. Se băga capul boilor(cîte un spatiu separat) pt.cei doi boi, care trage caruța. Acel jug era fixat la capatul unei osii.Iar osia era fixata între cele două roți din față .
FRUMOASA NATURA,DAR SE STA MAI BINE IN BETOANE.VIN STRAINII, CARE APRECIAZA,CUMPARA TOT,PARLAMENTARII SE IMBOGATESC SI POPORUL DOARME.MULTE TARI AR DORI SA POATA AVEA ACEASTA BOGATIE. NE MERITAM SOARTA,
@@vioricademian1839 -Da d-nă Viorica aveți dreptate.Așa cînd stai in betoane și privești, e foarte frumos la țară, unii sînt și invidioși, dar sa pofteasca la casă la țară, să pună osul la treabă , sa vadă ca și aici pentru a avea o viață placută, linistita, inconjurata de tot ce e frumos, natural, bun și sănatos , cere efort fizic, psihic și mai apoi vin și satisfacțiile.Numai alergi prin parc, sali ,să tragi de fiare pt. silueta, aici tragi de; toate uneltele agric. să iti faci gradina frumoasa rodiroare cu toate legumele și nu numai.Curtea plina de flori, faci totul dupa cum iti place. Iar toamna, iarna, camara, beciul e plin cu de toate. - Cine e harnic și munceste are tot ce vrea. Și nimica nu-i lipseste cind e vremea rea! Asta ziceau bunii și strabunii nostrii. M-ă deranjeaza un lucru: Ai muncit intr-un oraș, te duce soarta la tară, sa-ți ingrijesti parintii.Ajungi cu un motiv in Bucuresti, ori alt oraș.Auzi zicînd intre ei, ori te intreaba: ești , este din" provincie " mai sa fie, dar astepti produse bio din provincie .Poate gresesc , dar mi se pare aiurea, aceasta clasificare??? 🤝🏼🙇🏽♀️
da e un jug pentru doi boi , dar un model aparte cum eu nu am mai vazut ( cred ca e un model mai vechi si bine lucrat . locul lui ar fi intr-un muzeu popular ) , in zona unde am copilarit se facea din lemn de nuc .
@@gheorgheparaschivescu5043 Da aveți dreptate, e facut cu migală, acel gospodar îsi iubea animalele si cred ca era fruntea satului.Era pe atunci ceva frumos rezistent, altfel ar fi putrezit pîna acum. Asta era cam înainte de colectivizare, mă mir că nu l-au confiscat atunci, ca luau tot ce avea gospodarul in curte, boi, cai, vaci, oi, capre, pasari, caruță, plug, etc. Tatăl meu a reușit sa-și ascunda in pamint prașitoarea.Au intrat in curte si sub amenințari au luat tot .Plîngeau ai mei ca după mort.Nu prea întelegeam eu ce se intimplă, eram mică. Asta e. De la jug, am ajuns la colectivizare, au fost ani grei, plini de abuz și nedreptate. Problema era ca la acea " comisie" erau din cei care nu aveau nimic in gospodaria lor, daca aruncai o mîță in casa , nu avea de ce sa se prindă. La placinte înainte, la razboi înapoi. Scuze va rog.🕊🤝🏼
Obiectul de lemn era jug pentru boi fiindcă în zona aia se foloseau foarte mult boii sau chiar vacile la căruță iar baita de lemn era o covata în care se frământă aluatul frumos clip felicitări
Buna seara ,Spune-ți unde se afla in ce județ este ,cât de departe este de oraș ,merg eu acolo ,și poate vor și alți ,care s’au saturat de răutatea din orașe și sate ,va rog din siflet sa spune cu detali dacă poate fi populat de cei ce vor sa meargă
Cel mai apropiat oraș ar fi la vreo 25 de km dar cel mai apropiat drum pe care se poate circula ar fi la vreo 4,5 km . Drumul spre sat este extrem de accidentat și se poate urca doar cu mașini anume 4x4 . Iarna cu absolut nimic . Repopulat nu cred că va mai fi vreodată , nu exista nici curent și de sat nu mai știe nimeni . Doar unii vânători sau cei că mine care mai au ce umbla in zonele alea. Satul este in judetul Hunedoara și se numește Mosoru.
Pe mine ma intristeaza foarte tare lucrul acesta. Desii sunt fata si am doar 26 de ani ,m-asi muta oricand acolo. Imi place sa lucrez terenul si traiul care il duceau bunicii nostrii
Acele pietricele se folosit pt albit dar nu mi mai aduc aminte momentan cum se chiama ,mi se pare ca se albee line sint confuza dar o sa ma mai gindesc si va scri,si mama mea o folosea si tinea la ea ca la ,,ochiul domnului "