Cel ce stă sub ocrotirea Celui PreaÎnalt 

Izvor pentru sufletul tău.
1 Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt de sus,
Şi se odihneşte-n umbra Celui Tare de nespus.
Zice pururi despre Domnul: "El e cetăţuia mea,
Dumnezeul meu în care mă încred şi voi scăpa"!
2 El te scapă, da, din laţul vânătorului întins,
Şi de ciumă-atunci când lumea pustiirea a cuprins.
El te-acopere sub aripi de-a Lui pene vei fi-ascuns,
Căci a Lui credincioşie este scut de nepătruns.
3 Nu te teme nici de groaza din a nopţii negre vremi,
Şi nici de săgeata zilei tu nicicând să nu te temi,
Nici de ciuma-ntunecimii ne te teme n-ai să cazi,
Nu te teme de molima care bântuie-n amiaz.
4 Mii să cadă lângă tine, zeci de mii de-a dreapta ta,
Dar de tine, nu te teme, nu se va apropia,
Doar vei sta şi cât privivei împrejur cu ochii tăi
Vei vedea nenorocirea şi răsplata celor răi.
5 Fiindcă tu zici: "Domnul este locul meu de-adăpostit"
Şi din Cel Prea `nalt făcut-ai turnul tău nebiruit,
De aceea niciodată nenoroc nu vei avea,
De-al tău cort nicicând urgia nu se va apropia.
6.Căci la îngerii purernici,Domnul le va porunci
Și-n a Tale căi, în toate,pururi El te va păzi.
El te va purta cu grijă,pe-a lor sfinte mâini cerești
Ca piciorul de vreo piatră,nicidecum să nu-ți lovești.
7. Peste leii tari vei trece, pe năpârci tu vei călca,
Puii leilor şi şerpii biruiţi, vor rămânea!
"Mă iubeşte." zice Domnul "de aceea-l voi scăpa,
Ocroti-l-voi căci cunoaşte Numele şi slava Mea!"
8.Voi răspunde-ntotdeauna,când mă va chema grăbit
Să-l ajut în strâmtorare,și să-l fac nebiruit.
Da-l voi izbăvi,și-n slavă,cu ani lungi lo-i sătura
Și-i voi arăta să vadă,`n slavă mântuirea Mea.