Hristos a înviat! Foarte interesantă paralela cu teoria lui Cantemir, care facilitează glasul 6, dar în special glasul 2(cromaticul moale din Di). Însă o văd o variantă ușor diferită de felul în care aplic la instrumentul meu, psaltirion-kanonaki, unde diatonicul îl pun 12-10-8(coborând două lamele pe Vu) și la cromatic mai cobor alte două lamele pe Vu, făcând-ul mai înalt decât Mi bemol(de pe pian), dar mai coborât decât Vu diatonic. La glasul II, în schimb, e adevărat că în practică(vocal) Ke-ul tinde să fie 3sfert de ton, așa am auzit și la psalții Patriarhiei Ecumenice. Întrebarea mea ar fi, atunci, după acest sistem, nu există diferențe între glasul al II-lea și leghetos la scară? O altă nelămurire ar fi dacă are o aplicabilitate acest sistem la instrumentul meu, deoarece, dacă aș aproxima la sferturi de ton, cu 12-9-9 îmi sună prea neobișnuit. În orice caz, mulțumim că împărtășiți așa ceva pe RU-vid!
Adevărat la înviat! Legat de teoria lui Cantemir, ea a fost concepută pentru freturile de pe tanbur, și alte alăute, de preferință alăutele lungi, unde freturile sunt destul de bine distanțate. Legat de kanonaki, el nu a fost inițial conceput să aibă mandale, abia prin secolul XIX au apărut mandalele, din câte știu. Instrumentul în mod original era destul de inflexibil, iar modulațiile microtonale se făceau prin manipularea corzilor cu unghia de la degetul mare de la mâna stângă, și era destul de complicat (aproape sigur se sacrifica claritatea). După ce au apărut mandalele, au apărut nenumărate noi oportunități: așa s-au făcut kanonaki de 53 de mandale, de 72, de 79 etc. Oricum, mare parte din kanonaki nu au toate comele, din câte știu. Problemele la kanonaki care afectează precizia tonalității sunt următoarele: - poziția mandalelor; în general, vor fi tot timpul mici probleme de design, și la 2 kanonaki de la 2 producători diferiți, vă puteți trezi că microtonurile sună diferit, dacă au fost probleme de câțiva milimetri la calcul sau la instalarea mandalelor - mărimea mandalelor: în general, mandele pot diferi ca mărime lejer între 2 producători diferiți - elasticitatea și densitatea lineară a corzilor: aceasta e problema cea mai mare; cu toate dispozitivele noastre moderne, am observat că corzile au tot timpul o elasticitate diferită între 2 producători diferiți, altă răspuns la tensiune etc; aceasta pentru că aliajul diferă între producători; dacă vreodată veți lua corzile de la un producător diferit, s-ar putea să vă treziți cu toate intervalele date peste cap; în general, profesor Constantin Răileanu mi-a spus că sunt standardizate, în privința diametrului, îl cred, dar am dubii cu privire la densitatea lineară și la elasticitate, cât și la aliajul folosit, procentele folosite în compoziție - inflexibilitatea mandalelor, a arcușului, și a călușului: în general, ca cântăreț pe instrument, ce găsiți, aceea aveți, nu prea se pot face multe schimbări; eu, de exemplu, pe baglama, pot tot timpul să mut freturile, să pun altele noi, să mut arcușul, călușul, să-mi proiectez propriul set de corzi (sincer, prefer setul meu personalizat mai mult decât cele prestabilite), și așa pot ajusta pe parcurs; la kanonaki, nu prea se poate Deci, din cauza problemelor de design, aproape sigur mandalele nu sunt egal despărțite din punct de vedere logaritmic, adică distanța mandal 1-2 poate fi de 23 de cenți, iar 5-6 de 27 de cenți. Ca rezultat, un 12-10-8 la 2 kanonaki diferite va suna diferit; poate acel 10 de la Pa-Vu va fi mai jos decât cel produs de un sintetizator electronic precis, poate va fi mai sus, cine știe, la fel și cu acel 9, cine știe la ce înălțime e de fapt, puteți testa cu un tuner, la ce frecență se află de fapt fiecare mandal, și vă faceți o listă de frecvențe; dacă aveți o listă de frecvențe (cu 2-3 cifre după virgulă), vă pot spune care e distanța reală din punct de vedere logaritmic. Acum legat de obiceiurile unora dintre cântăreți laici, în funcție de istorie, regiune, grup muzical, tradiția dascălului sau chiar preferințele cântărețului: - La makamurile tip Glasul 8 (Rast, Suznak etc.) va fi ceva de genul 9-7-6 (53-edo) sau 12-10-8 la sirieni, 9-6,5-6,5 (53-edo) sau 12-9-9 la egipteni și la sufiții din Turcia, și 9-8-5 (53-edo) sau 12-11-7 la turci - La makamurile tip Glasul 1 (Beyâti, Uşşak, Hüseynî etc.), în general se tinde spre un 6-7-9 (53-edo) sau 8-10-12 la sirieni, turci, și persani, și 6,5-6,5-9 la egipteni și la cântăreții sufiții din Turcia; totuși, la aceste makamuri, de obicei Vu e lejer mobil în coborâre urcare, mai urcă o comă deseori, mai ales când este o cadență puternică în Ga (vă recomand să ascultați Uşşak Taksım de Necdet Yaşar pentru a auzi aceste tonalități) - La Ferahfeza, când se trece la Vu-ul de mai sus, e cu o comă mai sus decât la cele de tip Glas 1 și mai apropiate de makamurile tip Glas 8, pentru un contrast puternic Vu Agem (nota Kürdî) și Vu-ul „oriental” (nota Segâh); Personal, eu pe Saz mai cobor încă o comă de la Vu-ul Psaltic, deci am un fel de 7-16-7 pentru Glasul 6, dar câteodată fac și 8-15-7, dar cu vocea, prefer să am ca punct de referință Vu-ul de la Glasul 1; în general, practica instrumentală am preluat-o de la obiceiurile turcilor, dar persanii, mai apropiați tonal de Cantemir, au același Vu la „Glasul 6” Dastgah Homayun ca la „Glasul 1” Dastgah Shur. Legat de explicația mea pentru Glasul 2, acolo nu mai era vorba de Cantemir, la Cantemir era vorba strict de Glasul 6 cu Üzzal (Ga diez); ce e legat de Glasul 2 e mai degrabă legat de ce ne spuneau cei Trei Dascăli, notamente corecția lui Hurmuz pentru scara lui Hrisant la Glasul 2 (7-12-9 în loc de 7-12-7, practic fix aceleași intervale ca în diatonic, cu cvartă perfectă între Vu și Ke). Legat de Leghetos, mulți au preluat obiceiul Makamic să îl facă Makam Segâh, cu Ke-ul coborât, deși mărturiile arată scară diatonică, dar acest lucru e total greșit. Leghetos-ul ar trebui să fie o extensie a lui Aghia, cu Ke-ul URCAT, iar nu coborât, dat fiind că e un Median al Glasului 4, care în mod original e din Di. Leghetos e practic o parte din melosul Aghia, care a fost rupt de la melodiile papadice pentru a crea un Glas 4 Nou Irmologic; Aghia începe cu coborârea în Leghetos, iar abia după se stabilizează cum trebuie pe Di. E logica Glasurilor autentice, Glasurile autentice (1, 2, 3 și 4) coboară ca să poată avea de unde urca ulterior. Mai apropiat de Segâh Makam este Glasul 6 decât Leghetos. Dacă cineva vrea să facă Ke coborât la Leghetos, trebuie să pună ftora cromatică pe Di sau pe Vu. Acum, ca să vă revin și să vă răspund din nou la problema cu 12-9-9. Vă poate suna neobișnuit din mai multe motive: - nu ați fost obișnuit cultural cu acest interval - poate e alt interval, eventual mai aproape de 12-8-10 etc., și de asta poate suna ciudat, în timp ce 8-ul de la mandale e de fapt un 7 (așa mi s-ar părea cel mai probabil, din descrierea dumneavoastră, că 8 e 7 sau 7,2; iar 9 e 8 sau 8,6); 12-8-10 mai merge când suntem la Glasurile 1 și 5, dar în aproape niciun caz la Glasul 8
