Doar ai stiut... de Valentin Popovici, aici pe-acest pamant.
Poezie scrisa de Valentin Popovici.
Aici, pe-acest pământ, totu-i vremelnic.
Şi totul are-n lume un sfârșit.
De ce ţi-e pasul trist şi șovăielnic
Şi sufletul atât de obosit?
Doar ai ştiut că drumul vieţii sfinte
E dintre toate drumul cel mai greu.
De l-ai ales, atunci mergi înainte,
Prin toate greutăţile, mereu!
De ce te văd cu ochii plini de lacrimi,
Descurajat, privind mai mult în jos,
Şi nu la cerul unde nu sunt lacrimi,
Unde durere nu-i, unde-i Hristos?
Doar ai ştiut când ai pornit pe Cale,
Că drumu-i lung şl oamenii sunt răi.
Şi străbătând a umbrei morţii vale,
Vor creşte spinii deşi, sub paşii tăi.
De ce te plângi sub vorbele de-ocară,
Chiar dacă nu duşmanii ţi le-au spus?
De ce te frângi adesea sub povară,
Şi te opreşti, în loc să mergi în sus?
Doar ai ştiut că vei avea o cruce,
Şi vei cădea purtându-o spre Calvar.
Ştiai că nimeni altul n-o va duce,
Să-ţi uşureze chinul tău amar.
De ce ai parcă mâinile legate,
Şi nu mai faci nici lucrul cel mai mic?
Lucrările cumva ţi-au fost stricate,
De cei ce-n viaţă n-au făcut nimic?
Doar ai ştiut că în a ta lucrare,
Cu pietre-or azvârli duşmanii toţi,
Şi chiar de-ar fi în praf să ţi-o doboare,
Ridic-o iar... şi iar; fă tot ce poţi.
Şi nu privi cu ochii plini de jale
Cărarea ce în urmă ţi-a rămas.
Tot înainte-i drumul vieţii tale.
Păşeşte-l cu credinţă, pas cu pas!
Fiindcă ştii că după frământarea
Şi după ostenelile de-acum,
Te-aşteapt-acolo-n ceruri: sărbătoarea,
Cununa ta ... şi capătul de drum.
voce Ciprian Streian.
3 сен 2019
