Puteți rescrie comentariul, vă rog? Nu că aș fi vreun elitist în a scrie corect, dar comentariul nu este inteligibil. Dacă ați putea corecta greșelile de scris, poate v-aș înțelege ideea.
Care Vu? Cel psaltic? Problema în România este că mulți s-au învățat pe pian, dar a venit și a cântat Părintele Meletie Shattahi scara reală a muzicii psaltice, ce orientală. Am făcut o analiză cu Melodos, iar domnul profesor Constantin Răileanu, deși spune că ar avea Vu-ul mai sus față de arabi, în realitate e mai aproape de Vu-ul Părintelui Meletie (chiar s-a împlinit afirmația domnului profesor Constantin Răileanu, că urechea trădează, motiv pentru care eu folosesc aparaturile de măsurare de frecvență, aplicațiile etc. pentru referința reală, concretă): ru-vid.com/video/%D0%B2%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BE-iGDFek0Le4A.htmlsi=Tm9g-fR6giZDhH2E De altfel, era și normal ca să aibă un Vu clar mai coborât, de când cântă pe Kanonaki, s-a obișnuit cu intervalele orientale. Iarăși, domnul profesor Adrian Sîrbu vorbește și el de Vu-ul coborât, și a spus să nu se mai folosească pianul ca referință decât pentru ca să se aleagă baza la o cântare. A insistat pe Vu-ul coborât foarte mult la Masterclass-uri domnul Neochoritis. Problema permanentă este să ne măsurăm intervalele, spre a atinge intervale foarte distincte, să ne ascuțim urechea. Vu diez are și el un efect destul de interesant, dar diferit de Vu-ul psaltic. Avem Vu diez permanent când se pune Agem pe Ga; Anton Pann folosește contrastul acesta, între Vu natural, și Vu diez prin Agem pe Ga.
Vu ifes ar fi un sfert de ton mai jos, dar în general, nu prea există în muzica psaltică Vu ifes. Glasul 6 cromatic dur se poate face cu Vu pe poziția lui normală, nu e nevoie de Vu ifes. De altfel, așa cântă Dastgah Chahargah persanii, care are intervale similare cu cele propuse de Hrisant, cât și cu Lidianul Cromatic al grecilor antici (de văzut Harmonica lui Claudiu Ptolemeu și Cromaticul lui Archytas): ru-vid.com/video/%D0%B2%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BE-sgHZYUgRv5g.htmlsi=SpmtZAUI3KIjEER1 Singurul loc unde se face aproape obligatoriu Vu ifes, unde se pune Agem pe Vu, este la Răspunsuirile pe Glas 5 Eptafon de Hatziathanasios, care de fapt este de fapt Makam Acem Kürdi, dar e un makam, nu un glas bisericesc.
Mă faceți să râd, sincer :)); E normal să sune fals pentru cei care nu au ascultat înainte intervalele microtonale; dar așa au fost definite intervalele, de la Zalzal încoace. Dacă nu confirmă aparatele pe ce tonalități eram, veniți cu contra-evidențe, cântați dumneavoastră conform tonalităților orientale, dacă puteți. Faceți diferența între ton mare și 3 sferturi de ton bine marcată.
@@partituridemuzicapsaltica5340 Nu e vorba de aceasta. Se aude ca sunteti afon total. Nu e vorba de musica ortientala si musica turceasca. Vocea dumneavoastra este nepotrivita pentru a canta acest tip de musica, aceea bizantina
@@edoardomarcon7256 Pot cânta și mai sus. Acum am cântat mai jos ca să se distingă mai clar tonalitățile (în mod ciudat, urechea umană percepe mai bine sunetele joase decât cele de sus); Știu, poate o alegere proastă din punct de vedere estetic, dar pentru exemplificare a tonalității, nu văd să fie o problemă. La Biserică cânt mai sus, cu o terță sau cu o cvintă mai sus Pa-ul.
Vu ifes ar fi un sfert de ton mai jos, dar în general, nu prea există în muzica psaltică Vu ifes. Glasul 6 cromatic dur se poate face cu Vu pe poziția lui normală, nu e nevoie de Vu ifes. De altfel, așa cântă Dastgah Chahargah persanii, care are intervale similare cu cele propuse de Hrisant, cât și cu Lidianul Cromatic al grecilor antici (de văzut Harmonica lui Claudiu Ptolemeu și Cromaticul lui Archytas): ru-vid.com/video/%D0%B2%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D0%BE-sgHZYUgRv5g.htmlsi=SpmtZAUI3KIjEER1 Singurul loc unde se face aproape obligatoriu Vu ifes, unde se pune Agem pe Vu, este la Răspunsuirile pe Glas 5 Eptafon de Hatziathanasios, care de fapt este de fapt Makam Acem Kürdi, dar e un makam, nu un glas bisericesc.
