Videomedicina.ro este un proiect educațional, care se adresează publicului larg de toate vârstele și care își propune să facă educație pentru sănătate. Siteul videomedicina.ro este proprietatea europontis.com, o societate românească înființată în anul 2004.
Bună ziua. Da este f important rolul în organism. Mai este o moleculă la fel de importantă și anume- GLUTATIONUl !! Vă recomand alături de Q10 . Apără telomerul și prin urmare ADN- l . Scrieți pentru mai multă informații. Dr Kalakatroni M
Descoperă secretul energiei și vitalității de la un laureat Nobel! Farmacista Marina Mangu îți dezvăluie puterea coenzimei Q10 și a sportului: Q10: Energie pentru celule, performanțe sporite, imunitate fortificată. Sport zilnic: Sănătate, mușchi tonifiați, proces de îmbătrânire încetinit. Află cum poți combate oboseala și îmbunătăți funcțiile mitocondriale! Linkul articolului: bit.ly/3XcaAbk
Vă sugerăm să vă înscrieți într-o asociație așa cum este APAA- Asociația pacienților cu afecțiuni autoimune, și să cereți îndrumare. Mai mult ca sigur că veți primi ajutor și sfaturi bune. Sănătate!
La fiecare cinci minute un om de pe planetă este diagnosticat cu scleroză multiplă (SM). Ce se întâmplă cu o persoană aflată în fața unui asemenea diagnostic și ce relație ar trebui să stabilească cu echipa medicală pentru a trece cu brio peste provocările bolii, aflați din poveștile celor implicați într-un fel sau altul în lupta cu SM, prezentate în webinarul ,,Scleroza multiplă. #Conexiunea cu echipa medicală”. Estimările Federației Internaționale de Scleroză Multiplă arată că 2,9 milioane de oameni din întreaga lume suferă de SM, una dintre cele mai frecvente boli ale sistemului nervos central. ,,Scleroza multiplă mai este numită și boala invalidantă a adultului tânăr. În ultimii ani, avem mult mai multe terapii aprobate, inovatoare, care ajută la prevenirea invalidității, să nu ajungem la momentul de invaliditate. De evaluarea pacientului cu scleroza multiplă se ocupă medicul neurolog, dar acesta are nevoie de suport și evident aici avem în ecuație și asistenta medicală, ideal și kinetoterapeut și psiholog, ca să spunem cum ar trebui să fie. Dar, deocamdată, ne mulțumim cu ce avem”, mărturisește Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, speaker în cadrul webinarului. Persoanele cu scleroză multiplă în derivă, la aflarea veștii Oamenii de toate vârstele pot fi afectați de SM, dar este mai des întâlnită la adulții tineri și la femei. Este de două până la trei ori mai frecventă la reprezentantele sexului frumos decât la bărbați. Majoritatea persoanelor cu SM sunt diagnosticate la vârste tinere, cuprinse între 20 și 40 de ani. În fiecare an se celebrează pe 30 mai Ziua Mondială a Sclerozei Multiple, tema din 2024-2025 este diagnosticul SM, iar sloganul: navigarea împreună cu SM, pledând astfel pentru o diagnosticare precoce și precisă. ,,Pacientul cu SM este în derivă după aflarea și confirmarea diagnosticului. Unii oameni aleg să fie susținuți și îndrumați de către personalul medical. Ochii sunt orbi. Limpede nu vezi decât cu inima”, afirmă dr. Simona Petrescu, medic primar neurolog la Spitalul Universitar de Urgență Elias, care în calitate de speaker la webinar va împărtăși din vasta sa experiență. În căutarea unei formule câștigătoare Toți cei care trăiesc cu SM își pun speranțele în profesioniștii din domeniul sănătății să le ofere cele mai bune îngrijiri, să fie la curent cu noi cercetări și progrese clinice în diagnosticarea SM, dar și să găsească formula câștigătoare pentru un plan personalizat în funcție de nevoi, fiindcă deocamdată nu există niciun medicament care să vindece boala. Sunt disponibile doar tratamente care pot modifica cursul bolii. Asistenta medicală Roxana Giurcă profesează de peste 21 ani în domeniul sanitar, iar de 16 ani este specializată în scleroză multiplă. ,,Totul a plecat de la gândul că pot să fac un bine celor din jur, de la dorința că pot ajuta la salvarea unei vieți, din convingerea că pot să fiu un mare ajutor pentru cei în nevoie, de a le alina durerea celor suferinzi, precum și de la empatia față de cei aflați într-un moment dificil din viața lor. Eu mă simt împlinită și binecuvântată pentru că pot arăta dragoste și empatie celor din jur. Însă este o adevărată provocare în a dezvolta și manifesta abilități speciale potrivite pentru fiecare tipologie de pacient întâlnită și mereu în căutarea unei formule câștigătoare pentru un plan personalizat în funcție de nevoi”, a precizat Roxana Giurcă, asistentă medicală la Spitalul Universitar de Urgență Elias, speaker la webinarul ,,Scleroza multiplă. #Conexiunea cu echipa medicală”. ,,Mă duc la tratament la spital ca acasă, fără emoție” SM este o afecțiune inflamatorie demielinizantă. Este cauzată de deteriorarea mielinei - un material gras care izolează nervii. Pierderea mielinei afectează modul în care nervii conduc impulsurile electrice către și dinspre creier. Simptomele pot include vedere încețoșată, slăbiciune în membre, senzații de furnicături, instabilitate, probleme de memorie și oboseală. Denumită boala cu 1000 de fețe fiindcă simptomele sunt multiple și variază de la un pacient la altul, scleroza multiplă nu este întotdeauna ușor de diagnosticat în stadiile incipiente. De obicei, persoanele care au fost diagnosticate cu SM vor fi trecut prin mai multe etape de diagnosticare, ceea ce poate fi o experiență neliniștitoare și înspăimântătoare. Cristina Vieriu are 31 ani și este pacientă cu scleroză multiplă recurent remisivă, diagnosticată de la 16 ani. A trecut prin mai multe etape de viață cu boala alături, adolescentă, studentă, iar acum este însărcinată, în 4 luni. ,,Am o viață absolut normală, lucrez, urmez un tratament perfuzabil și mă pregătesc să devin mămică. Merg la aceeași echipă medicală de la debutul bolii. Am o relație foarte bună cu medicul și asistenta medicală. Pentru mine sunt a doua familie. Mă duc la tratament la spital ca acasă, fără emoție”, a recunoscut Cristina Vieriu, tânăra cu scleroză multiplă care va fi prezentă la webinar și își va spune povestea. În contextul a două zile mondiale marcate în luna mai, Ziua Internațională a asistenților medicali, precum și Ziua mondială a sclerozei multiple, webinarul ,,Scleroza multiplă. #Conexiunea cu echipa medicală” aduce la masa discuțiilor invitați speciali precum: Dr. Simona Petrescu, medic primar neurolog la Spitalul Elias Roxana Giurcă, asistent medical la Spitalul Elias Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune Cristina Vieriu, pacientă cu scleroză multiplă. 👁🗨 Urmărește-ne și pe: 🌐 Site - videomedicina.ro/ 👍 Facebook - facebook.com/videomedicina 📷 Instagram - instagram.com/videomedicina.ro/ @ Twitter - twitter.com/videomedicina
@@nicolaemark3761 Vă sugerăm să vă înscrieți A.P.A.A. - Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune. În mod sigur vă va folosi. Detalii la www.apaa.ro/
CONEXIUNI Scleroza multiplă și echipa medicală Dragi prieteni, Vă invităm să participați la webinarul “Scleroza multiplă#Conexiunea cu echipa medicală”, care va avea loc pe 28 mai 2024, începând cu ora 18:00. Webinarul va fi transmis live pe Facebook și RU-vid. Invitații noștri speciali sunt: • Dr. Simona Petrescu, medic primar neurolog la Spitalul Elias • Asistent medical Roxana Giurcă, Spitalul Elias • Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune • Cristina Vieriu, pacientă cu scleroză multiplă • Moderatorul evenimentului va fi Alexandra Mănăilă, jurnalist la videomedicina.ro Inițiativa Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA), realizată în parteneriat cu Videomedicina.ro, susținută de Merck, BMS, J&J, Novartis. Scleroza Multiplă este o afecțiune complexă, iar acest webinar reprezintă o oportunitate excelentă de a afla informații valoroase și de a interacționa cu specialiști din domeniu. / apaaro / @apaaromania www.apaa.ro / videomedicina / @videomedicina_ro videomedicina.ro/ Vă așteptăm cu drag! 🔔 #Webinar SclerozaMultipla pe 28 mai 2024, ora 18:00! Organizat de #APAA și #Videomedicina.ro, cu sprijinul #Merck, #BMS, #J&J, #Novartis. 👩⚕👨⚕Înțelegeți mai bine #SclerozaMultipla, o boală care afectează un om la fiecare 5 minute. Aflați cum să vă conectați cu echipa medicală pentru a face față provocărilor. Urmăriți poveștile celor implicați în lupta cu SM. 🌐Transmis live pe #Facebook și #RU-vid. #ConexiuneaCuEchipaMedicală Link: fb.me/e/4sFdfkARW
Ce să îndrume politrucii ăia, in loc sa puna pe primul loc propriile interese ar trebui sa se gândească si la alți. Avem legi de protecție a ,, specialilor,, dar nu avem legi care sa înlesnească accesul medicilor si asistenților medicali din Ucraina pe piața muncii din Romania. ,, Buzăul nu este in Moldova,, spunea un politruc. Bai alesule, gândește-te la acești oameni fugiți din calea războiului, cum pot fi ajutati decat prin promulgarea unor legi care sa le înlesnească accesul pe piața muncii din Romania. In Occident medicii români pleaca cu miile si nu se cere atat de multă hârțoagărie si documente. Învățați ceva de la polonezi, profitați de aceasta ocazie, lăsați alegerile deoparte.
Din păcate nu putem acționa direct decât o dată la patru ani, votând responsabil, după o atentă informare și "monitorizare". Suntem de acord, meseria e brățară de aur, acolo unde omul este cu adevărat prețuit...
Nu este o Cenusareasa, este un medic autentic care își poate practica liniștit meseria de medic stomatolog in Romania. Ne plângem de lipsa medicilor dar pe cei din Ucraina îi încurcăm in loc să-i încurajăm să practice aceasta meserie pentru care s-au pregătit în România. Lumea are nevoie de ei, polonezii au rezolvat o mare problema de piață angajand acești oameni specializați pe diferite domenii de activitate medicala. Nu am văzut nici un politician din minoritea ucraineană care sa ridice această problema. Politicienii noștri au timp doar de pregătirea alegerilor. Un singur lucru trebuie. Recunoașterea diplomelor și a dreptului de a profesa meseria de medic in România. Atât.
Cam multe facilitati si mult sprijin pt copii din Ucraina Iar copii romani din Ucraina au doar obligatii nici o facilitate din partea Ucrainei Rimanii trebuie sa inteleaga ca yrebuie sa execute niste ordine din afara prin Guvernul tradator si unele persoane ca dumneata cucoana
Sunt copii și bătrâni din Romania,care au nevoie de ajutor,dar nu interesează pe nimeni, din guvernul României și al românilor cu președintele lor în frunte,care fac interesele Ucrainei și ucrainienilor, nu ale României și al românilor
Prima refugiată din Ucraina care a cerut echivalarea studiilor în România, o farmacistă care lucrează la Salvați Copiii Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina De la declanșarea crizei din Ucraina și până în prezent, organizația Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 353.959 de persoane, dintre care 179.577 de copii ucraineni și 174.382 de adulți. Printre ei se află și Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina împreună cu fetița ei, care acum lucrează pentru Salvati Copiii. Cum a reușit să se angajeze la o farmacie în România, dar și de ce a fost nevoită să renunțe la acest job, povestește Indira Ihnat, pentru videomedicina.ro în cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”. Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, implicată în ajutorarea refugiaților ucraineni, lansează apelul ,,să-i ajutăm și noi, pe ucrainienii cu pregătirea medicală și să oferim tratamente și condiții mai bune pentru cei care vin din Ucraina”. Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă. Potrivit unei anchete derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie a acestui an, doar 17% dintre refugiații ucraineni sunt angajați cu contract în România. 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă. Indira Ihnat, farmacistă refugiată din Ucraina: Barierele lingvistice limitează accesul refugiaților la servicii medicale Indira Ihnat în vârstă de 27 ani, de profesie farmacist, a fugit din Odesa împreună cu fetița ei de 5 ani. Soțul ei este pe front, așa că e nevoită să se descurce singură în România. ,,Decizia de a veni aici a fost luată în grabă. Am hotărât să plecăm în România, mi-am luat copilul ca să pot să-i ofer un loc sigur, un loc ferit de pericole. Am ales România, deoarece cunoșteam puțin limba română și am avut speranța că mă acomodez un pic mai ușor. Fetița mea nu vorbea română și mi-am dat seama că va fi cam greu pentru ea”, a declarat Indira Ihnat. Indira era managerul unei farmacii In Ucraina, însă a fost nevoită să-și lase jobul, soțul care se află pe front și casa situată în apropierea unei baze militare și să plece într-o țară străină. ..Am lucrat 4 ani într-o farmacie în Ucraina și îmi plăcea mult ceea ce fac. Când am ajuns în România, timp de două luni am avut o scurtă perioadă de acomodare, după care mi-am dat seama că vreau să merg la muncă și că vreau să mă angajez ca farmacist. Am mers la Ministerul Educației. Eram prima persoană care am solicitat echivalarea studiilor. Răspunsul a fost unul pozitiv și foarte rapid am susținut un examen de cunoaștere a limbii și în 15 zile lucrătoare am obținut un certificat și am devenit membru al Colegiului Farmaciștilor din România. Am mers și m-am angajat la o farmacie, dar numai câteva zile. Mi-a plăcut foarte mult acea experiență de foarte scurtă durată, dar din păcate, find aici în România doar cu copilul, nu îmi convenea programul. Nu avea cine să-l ducă și să-mi ia copilul de la grădiniță și atunci am luat decizia să caut un alt job”, a povestit Indira Ihnat. Refugiata din Ucraina a renunțat la jobul de farmacist, dar nu și să muncească. În plus, îi încurajează pe conaționalii ei să profese în domeniul în care s-au pregătit. ,,Îi încurajez să învețe limba română, să încerce să-și echivaleze studiile, să fac domeniul pe care îl iubesc. În cazul meu a fost ușor fiindcă am avut o diplomă a Universității de Medicină din Odesa, care este echivalată mai ușor în țările din Europa. Dar am rude, care sunt medici sau chiar asistente medicale, care au încercat să obțină echivalarea studiilor, dar din păcate li s-au oferit doar liste de universități unde ar trebui să facă niște cursuri, nu au fost îndrumați care-ar fi următorii pași de făcut și au rămas blocați.” În ceea ce privește integrarea sa în România, Indira s-a străduit din răsputeri și le mulțumește românilor care au ajutat-o. ,,Soțul meu este în Ucraina pe front, acolo unde sunt zonele cele mai fierbinți, dar, din fericire, păstrăm legătura zilnică. Nu e ușor”, mărturisește ucraineanca. De la farmacie la ONG ca lucrător social Oficial, de la debutul războiului și până la data de 29 februarie 2024, în evidențele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei; dintre aceștia 2.784 s-au încadrat pe piața muncii, 1.890 fiind femei. Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară 65% dintre refugiații din Ucraina, ca impediment pentru angajare. 54% dintre refugiați de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei, arată datele Salvați Copiii. ,,În momentul de față, muncesc într-un domeniu nou pentru mine, sunt lucrător social la organizația Salvați Copiii și îmi place și aici ceea ce fac. Dar le-aș transmite autorităților mesajul să le faciliteze accesul și echivalarea studiilor refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali, să îi îndrume un pic, deoarece chiar este un blocaj la un moment dat, că nu sunt informați bine. Oricum e greu într-o țară străină. Dar când vezi că nu ai înțelegere este și mai greu și apare descurajarea”, e de părere Indira Ihnat, care consideră că ,,accesul la serviciile medicale ale refugiaților din Ucraina, din păcate este limitat tocmai din cauza barierei lingvistice”. Gabriela Alexandrescu, Salvați Copiii: Să învățăm din experiența Republicii Moldova și să-i ajutăm pe ucrainenii cu pregătire medicală Principalele nevoi ale ucrainenilor care s-au refugiat cu copiii în România sunt legate de: ajutor financiar, în proporție 23%, sprijin pentru accesarea serviciilor medicale 19%, cursuri de limba română 16%, servicii de afterschool pentru copii 13%, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă 12%, potrivit unei anchete realizată de Salvați Copiii România. 54% dintre ucrainenii refugiați în România nu-și pot satisface nevoile legate de vizitele la doctor și achiziția de medicamente. Aceștia spun că accesul la servicii medicale este de multe ori dificil și contra cost, în plus bariera de limbă este un alt impediment în calea îngrijirii sănătății
Bine că neau folosit că noi suntem buni la ajutor și la folosit de alți,și ei mai bogați decât noi să le fie rușine guvernanților că romini mai săraci decât Ucrainieni și mai amariti dar guvernanți noștri nu le pasă că doar ei au .
Nu meritau nici un pahar de apa , după mine , sa crape toți ucrainienii , unu sa nu ramina , eu nu voi uita niciodată că ucrainienii s-au năpustit ca ciorile in Ardealul de Nord și îl ocupaseră că nu le ajungea cît teritoriu furaseră de la Romania , doar intervenția lui Stalin a făcut să fie îndepărtați la amenințarea că armata rusă ii va respinge prin foc .
Un milion de refugiați ucraineni au intrat în Republica Moldova din 2022 de la izbucnirea războiului și aproximativ 100.000 au ales să rămână în Moldova, potrivit unui studiu realizat de organizaţia neguvernamentală HIAS Moldova. 25% dintre ucrainenii refugiați sunt angajaţi, iar 23% în căutarea unui loc de muncă. Personalul medical din Ucraina care s-a refugiat în țara vecină profesează fără probleme în Republica Moldova, susține Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova. În cadrul serialului multimedia ,,Ce acces au pe piața muncii medicii ucraineni refugiați în România, Polonia, Republica Moldova”, videomedicina.ro vă prezintă declarațiile miniștrilor Sănătății din România, prof.dr. Alexandru Rafila, respectiv Ala Nemerenco din Republica Moldova cu privire la personalul medical refugiat din Ucraina și posibilitatea de-a lucra în țara gazdă. În acest episod Ala Nemerenco povestește cum a reușit să-i angajeze pe aproape toți medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina în Republica Moldova. ,,Deoarece la momentul de față nu suntem încă țară UE, doar ne pregătim și ne ajustăm toată legislația ca să corespundă cerințelor Uniunii Europene (UE), nu avem în Republica Moldova această directivă a UE care impune aceste reguli cu referire la validarea diplomelor. De asemenea, am folosit situația de urgență și faptul că am avut această comisie pentru situații excepționale, în care am inclus un punct prin care s-a indicat de la guvern Ministerului Sănătății să găsească această modalitate de oferire a posibilității de încadrare a lor. Noi avem într-adevar diferențe de instruire, deoarece în Republica Moldova de la începutul anilor 2000 a fost introdusă instruirea postuniversitară prin rezidențiat, în marea majoritate curriculele corespund curriculelor țărilor UE și mă refer la durata de studii care este minim de 3 ani pentru medicina de familie și maxim pentru neurochirurgie, 4-5 ani. Deci, există această diferență de instruire, dar noi am făcut această excepție temporară și am încadrat persoanele care au stagii în instituțiile medicale, în special acolo unde am avut nevoie acută de personal medical. Și, doi, în Republica Moldova nu există această barieră strictă lingvistică. Faptul că provenim din Uniunea Sovietică, a impus cunoașterea limbii ruse atât în Republica Moldova cât și de către ucraineni. Avem foarte multă populație care cunoaște rusă în Republica Moldova și chiar este vorbitoare de rusă. Astfel că ei cumva și-au găsit locul și, de asemenea, asistentele medicale, in special asistente în sălile de operație unde nu au nevoie de atâta comunicare. Cea mai multă comunicare este în medicina primară, în pediatrie, unde într-adevăr trebuie să descoși pacientul”, a declarat Ala Nemerenco, ministrul Sănătății din Republica Moldova. Din 70 de cereri, 58 aprobate În jur de 60-70 de cereri ale refugiaților ucraineni cu profesii medicale au fost depuse în Republica Moldova. Dintre acestea, 58 au fost aprobate de către ministerul Sănătății moldovean. Aproximativ 20 până la 30% din ucrainenii refugiați în țara vecină este formată din persoane în vârstă și persoane cu dizabilități. ,,Nu cred că refugiații din Ucraina cunosc locurile unde sunt acești medici ucraineni. Există și personal medical care s-a angajat în ONG-uri sau în anumite centre de plasament și avem câteva cazuri în care ei au preferat și au solicitat să fie implicați în acele locuri de o concentrare maximă a refugiaților din Ucraina și ei activează în centrele de plasament ca personal medical. În rest, ei oferă servicii medicale în aceeași măsură tuturor celor care se adresează acelor instituții medicale, fie cetățeni ai Republicii Moldova, fie ucraineni refugiați”, a precizat Ala Nemerenco. Deficit de personal medical în Republica Moldova Sistemul medical din Moldova înregistrează un deficit de personal medical, care este în continuă creștere. În 2018-2021, conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) au plecat din diverse cauze circa 1200 de medici și asistenți medicali. ,,Republica Moldova a fost lovită de un val de emigrație în ultimii 10 ani destul de mare și nu a putut să nu atingă și lucrătorii medicali. În special au emigrat medici, avem foarte mulți medici care activează și în România”, a mărturisit ministrul Sănătății din Republica Moldova. Chiar dacă refugiații ucraineni, cadrele medicale, nu reușesc să acopere acest deficit, umplu totuși niște goluri din sistemul medical moldovean. ,,Desigur, noi am oferit acele locuri de muncă care pentru noi era destul de necesar să le acoperim, fiindcă există instituții medicale care suferă o criză mai mare sau nu atât de acută de cadre medicale, în special de medici. Nu putem spune că acest număr de cadre a suplinit suficient. Suntem bucuroși că s-au integrat destul de bine. Mulți dintre ei au mers în regiuni în care este o concentrație mai mare de populație vorbitoare de ucraineană, în nordul țării, având posibilitatea chiar să discute cu pacienții în ucraineană”, a subliniat Ala Nemerenco.
Problema este ca veganii sunt tratati foarte urat si dispretuiti de catre toti medicii. Prin urmare eu evit medicii. Cand va exista si o aplecare spre vegani si vor fi tratati cu respect, mai stam de vorba. Un vegan nu va renunta la veganism. Iar toti medicii insista sa se renunte la asta. Daca cineva stie un specialist vegan, va rog sa imi spuneti si mie
Articolul integral aici: videomedicina.ro/2024/04/10/exclusiv-cenusareasa-ucraineanca-victoriia-grytsenko-viseaza-sa-si-practice-meseria-de-stomatolog-in-romania/🙏
ЕКСКЛЮЗИВ: Українська Попелюшка Вікторія Гриценко мріє працювати стоматологом у Румунії Вікторія Гриценко - лікар-стоматолог із досвідом зубопротезування, виїхала з України два роки тому через війну на батьківщині. Доля привела її до Румунії, де, щоб жити, вона пройшла через декілька робочих місць і сподівається, що одного дня вона так добре розмовлятиме румунською мовою, що зможе працювати тим, на кого навчалася. 5 років я вчилася і 2 роки інтернатура. Разом це 7 років. У 2012 я отримала диплом спеціаліста та у 2014 про закінчення інтернатури. Тобто робота у нас вважається коли ти на інтернатурі, це вже вважається, що ти працюєш. 2 роки та 8 років, це 10 років. Ми коли закінчуємо університет, нам дають загальний диплом спеціаліста і потім після інтернатури кожен уже обирає яку він хоче спеціалізацію. Потім кожні 5 років ми продовжуємо цею спеціалізацію, тобто ми ходимо на курси, здаємо іспити. Я для себе обрала ортопедію терапію але планувала ще хірургію взяти, але не встигла. Випадково- випадково вийшло. Не планувала, історія довга, постараюсь коротко розповісти. Я жила на Закарпатті, у знайомої мами, вона зібралася їхати з чоловіком до Німеччини, а я хотіла до Італії. Ну як хотіла, планувала. Так страшно було в Україні, якось хотілося подалі виїхати. Я чомусь вирішила, що поїду з ними до Німеччини і звідти вже поїду в Італію. І вийшло так, коли перетнули кордон, цієї жінки чоловік він перетинав через гори, нелегально. Він загубився в горах, його знайшли рятувальники румунські. У нього були обморожені ноги і зробили операцію. Ну відрізали кілька пальців обморожених та йому довелося залишитися тут, у лікарні. І мене та жінка попросила щоб я побула з її дітьми доки вона буде з чоловіком у лікарні. Загалом ось так от ми перетнули кордон. Вже через тиждень чоловікові дозволили вдома бути. Приходила медсестра, йому робила перев’язки. А ось а я на той час вже знайшла роботу. Я вирішила що вже нікуди не поїду, ні до Німеччини ні до Італії. Ну загалом ось так я залишилась. Як тільки приїхала, я працювала в стоматологічній клініці, я не пам’ятаю як називається ця посада. Ну скажем помічник помічника. Ну мила підлоги, скажемо так. Але поки мила підлоги, вивчила румунською весь стоматологічний інструментарій. Стерилізація інструментів була на мені. Ну так і я того ж року, десь у червні 22, подала документи на підтвердження диплома до Міністерства Освіти. Приблизно через півтори місяця мені надіслали підтвердження. Ну і протягом року я збирала інші потрібні документи. На даний момент усі документи вже є, залишилося перекласти Good Standing, тому що в одному в одній організації мені сказали, що не потрібно перекладати, тому що він англійською йде, а в Міністерстві Охорони Здоров’я сказали, що його все-таки перекладати румунською мовою, ну це не проблема перекласти. Там проблема в іншому, що термін дії цього Good Standing лише 3 місяці, якщо ти не встиг за 3 місяці то потрібно по-новому робити. Я поміняла місце роботи. Я зараз працюю, не в великій клініці, а в стоматологічному кабінеті. Як це, chirurgie dentoalveolară, стерилізую інструменти. Після волонтерства у стоматологічній клініці, вона працювала медичним реєстратором, секретарем, навіть прибирала, виносила сміття та мила підлоги в стоматологічних кабінетах, через які проходила. Віікторія тепер хоче працювати в Румунії стоматологом, професія, яку вона практикувала в Україні протягом 10 років. Але у неї попереду ще один крок - іспит з румунської мови. Я документи до Міністерства охорони здоров’я не надсилала, тому що я знаю, що якщо я поїду на іспит, я ж його не здам. Я знаю назву інструментарію, але якщо прийде, ну тобто прийде пацієнт, зробити консультацію хорошу я не зможу. Я хотіла дізнатися з приводу документів,ті які у мене вже є. Щоб не переробляти кожні три місяці Good Standing. Чи можливо буде зробити так, щоб відправити всі документи, які я маю відправити, до Міністерства, а іспит вже приїхати здати тоді, коли я буду готова, там через півроку через, рік. За останні два роки Колегія Cтоматологів Румунії отримала 12 запитів на видачу висновку щодо права на вільну практику на території Румунії від українських стоматологів. П’ять запитів було схвалено, кандидати подали усі потрібні документи та склали мовний іспит. Стосовно українських стоматологів-біженців у Румунії, які не склали мовний іспит, Колегія Cтоматологів Румунії викликає їх на нові оцінювання.
Mai multe detalii în articolulul scris de jurnalista Alexandra Mănăilă, specializată în domeniul medical și care poate fi accesat aici: videomedicina.ro/2024/03/29/interventia-care-l-a-propulsat-in-primi-10-ginecologi-din-lume-prof-dr-petre-bratila-histerectomia-vaginala-singura-operatie-care-poate-reprezenta-un-ginecolog/
High blood pressure does not come alone. Chronic kidney disease before or after HTA? High blood pressure can cause kidney disease and is the leading cause of kidney failure in many countries. But kidney disease can also cause high blood pressure. Both conditions evolve silently, but in the case of chronic kidney disease, it can reach dialysis. About nine out of ten people with chronic kidney disease in stage 3-5 also have hypertension. “Let’s look ahead and diagnose hypertension and diabetes early, to treat them properly and prevent the progression of chronic kidney disease,” he told videomedicina.ro. dr. Ana-Maria Vintilă, cardiology primary physician, internal medicine primary physician. Hypertension, along with diabetes, is the two most important causes for chronic dialysis, but this progression can be delayed under the impact of antihypertensive and antidiabetic therapy. “We need to know how important it is to be aware of kidney dysfunction and that protecting them from the evolution toward the end stage is a very important one,” warns cardiologist Ana-Maria Vintilă, who claims that the relationship between hypertension and chronic kidney disease is bilateral, one determines the other. “High blood pressure, if it acts longer and is untreated or treated insufficiently or inappropriately, will over time lead to kidney damage secondary to high blood pressure, which will generate this chronic kidney disease progression slowly toward dialysis. On the other hand, kidney disease, whether or not induced by hypertension, through its mechanisms can generate tension increase, and patients who have chronic kidney disease have more resistant, harder-to-treat forms of blood pressure. so from each side we get to the other and a vicious circle ends that makes us understand the severity of this association,” said the head of the works. dr. Ana-Maria Vintilă, cardiology primary physician, internal medicine primary physician. Who is the patient suffering from kidney disease and hypertension? High blood pressure began to appear at younger and younger ages. “We have 30-year-old patients who are with essential hypertension. At present, from young age, it is often undetected, because the young patient does not think that he might suffer from hypertension. He thinks this disease is a disease of parents, grandparents, not of him, a young man, newly entered the job, and then the diagnosis may be delayed,” said the cardiologist. Any delay in diagnosis causes kidney damage to occur slowly, so the patient may end up with chronic kidney disease at an earlier age than expected. “We can have 40-50-year-old patients who have already developed chronic kidney disease in the context of high blood pressure. On the other hand, we can have the reverse situation, kidney disease of other causes, which can generate high blood pressure. They affect ages, sometimes even young, they can be autoimmune substrate, they can be with genetic substrate, they can be birth defects, and then if these diseases develop at young ages, of course we will have a young hypertensive patient with chronic kidney disease. But the bulk of the population that first has high blood pressure and then chronic kidney disease is most likely after the age of 50, an age at which we want to be active, we want to spend time both at work, as well as with our family, and we should also think a little about our kidney, how we protect it so that we can continue to live a peaceful life.” Tips for hypertensive patients who want to prevent the occurrence of chronic kidney disease Head of work. dr. Ana-Maria Vintilă, cardiology mayor, internal medicine mayor urges hypertensive Romanians to protect their kidneys. “These patients need to know that treating their high blood pressure well has the best chance of protecting their kidneys. Therefore, they can do nothing but maintain a healthy lifestyle and treat high blood pressure according to medical recommendations. That would be a strong recommendation. Go to the doctor as soon as possible, quickly diagnose hypertension and don’t think about treatment.” The cardiologist said that there are some patients who say they are too young to treat themselves and that they are just trying to change their lifestyle, but there are many cases where they should not wait. “You should take treatment from the beginning and this only the doctor, he can decide. A healthy lifestyle for everyone. And if the doctor has recommended drug treatment, treatment with antihypertensive pills, then we follow the treatment and we do periodic tests, according to the recommendations, because eventually kidney disease is detected by serum creatinine. It is an extremely simple, cheap analysis made of blood, very handy,” said the head of the company. dr. Ana-Maria Vintilă. Your GP may recommend a periodic investigation protocol to any hypertensive to prevent damage to kidney function. What patients with chronic kidney disease can do to prevent high blood pressure “Any patient with chronic kidney disease should be warned of the risk of hypertension and should be advised to measure their blood pressure more frequently. The secret lies in the awareness that it can make high blood pressure and periodically measure its blood pressure at home. To get a validated blood pressure gauge, an arm tensioner, preferably, with which to measure his blood pressure from time to time, while respecting a healthy lifestyle,” the doctor said. Another advice given by the cardiologist is to reduce salt consumption. “We eat a lot of salt in our country and unfortunately, it is a risk factor for hypertension, especially in the renal patient who can retain this condition in the body,” said the head of the company. dr. Ana-Maria Vintilă, cardiology primary physician, internal medicine primary physician.
videomedicina.ro/2024/03/31/hipertensiunea-arteriala-nu-vine-singura-boala-cronica-de-rinichi-inainte-sau-dupa-hta/ În lumea noastră agitată, sănătatea este cea mai prețioasă comoară. Hipertensiunea arterială și bolile renale sunt doi inamici tăcuți, dar puternici. Hipertensiunea poate afecta rinichii, iar rinichii pot declanșa hipertensiunea. În tăcere, aceste afecțiuni evoluează, iar în cazul bolii cronice de rinichi, drumul poate duce chiar la dializă. Aproximativ nouă din zece persoane cu boală cronică de rinichi în stadiile 3-5 au și hipertensiune arterială. ,,Să căutăm din timp și să diagnosticăm precoce hipertensiunea arterială și diabetul, pentru a le trata corespunzător și a împiedica progresia bolii cronice de rinichi”, a declarat pentru videomedicina.ro Șef lucr. dr. Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiologie, medic primar medicină internă. Să fim vigilenți!🌱💙”
În România determinarea nivelului de seleniu din organism se face mai rar pentru că nici medicii nu se gândesc în general la aceste lucruri. ,,O astfel de analiză trebuie solicitată la laboratoarele care o pot lucra. Avem și pacienți care ajung la noi cu astfel de analize și constatăm realitatea”, a mărturisit medicul care a ținut să precizeze că în momentul în care cantitatea de seleniu din organism devine corectă și chiar puțin peste medie, apar efectele benefice cum ar fi efectul antiviral și de detoxifiere, neuroprotecție cardio și tiroidiană. Vezi mai multe în articolul din website: videomedicina.ro/2024/03/29/dr-ciprian-ene-deficitul-de-seleniu-este-foarte-frecvent-subdiagnosticat/
_____________________________ Софія Лекішвілі, з північно-східної України, із Сумської області, що межує з Росією. Місто було окуповане росіянами на початку війни, тому українці вже понад 2 роки живуть з танками на вулицях, зі страхом бомбардувань у грудях та є свідками смертельних атак. Софія була вагітна і збиралася народжувати, коли вирішила покинути Україну. Я приїхала 10 березня 22 року з міста Суми це 40 км від кордону Російської Федерації. Я виїхала під час окупації, їхала за кермом вагітна, 38 тижнів, 3 дні за кермом. Їхати до Бухарест 1500 або 1800 км і доїхала слава Богу. Одна з перших народила в Бухаресті. Моїй доньці скоро буде 2 роки, слава Богу все нормально. Якщо чесно особливо про Румунію як би раніше ми і не чули, тому що серед усіх європейських країн вона якось не сильно звучала, навіть у медія просторі, вам чесно скажу. В наших областях та в інтернеті завжди звучали якісь більш просунуті європейські країни. Приїхала сюди чому, ближче до Одеси, у нас квартира в Одесі хоча живемо ми в Сумах і у мого чоловіка друг живе в Бухаресті, і приїхали сюди. Приїхала Я особисто сюди він уже був тут тому що він з Одеси переїхав, а я поїхала під час окупації я була і Сумах, а він в Одесі. Я виїжджала сама, з дітьми та мамою. Доїхала сюди і буквально за 10 днів я народила, одна з перших. Я лікар-офтальмолог. Я закінчила у 2006 році університет- Сумський державний, потім 2 роки навчалася у Харкові в інтернатурі, потім 2 роки у клінічній ординатурі та під час ординатури я захистила диплом Кандидата медичних наук. Ні, я думала зараз народжу. Я приїхала з двома кофтинками та сорочками. Я виїхала під час окупації, тому що коли я зателефонувала лікарю вона мені сказала ти до лікарні не доїдеш народжувати, тому що нам не можна було виходити на вулицю, танки їздили містом і коли дозволили виїжджати я ризикнула і виїхала. Думала народжу, війна закінчиться швидко, ну тижнів два я думаю і повернемося назад. І ось 2 роки сидимо. Маючи 18-річний досвід роботи офтальмологом, Софія також випробувала своє щастя в Румунії, вона подала документи про медичну освіту, щоб перевірити, чи зможе вона працювати тут як офтальмолог. З 2006 року, як закінчила інтернатуру, працюю, досі працюю у Сумському Державному Медичному Інституті. Я завідувач курсу офтальмології. Я викладаю хвороби очей. Працювала в Сумській лікарні. Я вчилась 6 років на загального лікаря, 2 роки спеціалізація офтальмологія, 2 роки клінічної ординатури. Разом 4 роки йде спеціалізації. Документи я подала як тільки приїхала, це в 2022 році в шостому місяці. Народила минуло пару місяців і я подала документи. Я підтвердила диплом лікаря, що я лікар за 6 років. Прийшла відповідь, що так диплом підтверджений визнали. Було написано, що зверніться до Міністерства охорони здоров’я для підтвердження спеціалізації. Пішла я до Міністерства охорони здоров’я віднесла дипломи, почекала місяці три чи чотири, прийшла відповідь, що недостатньо 2 роки інтернатури України для Європейського Союзу. В Румунії офтальмологія від 4 років. Незважаючи на те, що ви кандидат наук, що ви лікар, але ви не спеціаліст. Звичайно я б хотіла хотіла за фахом, але якщо є така можливість то можна загальної практики, там якусь практику пройти. Я б працювала, тому що треба якось жити. Вибачте, ганчірку тягати я не можу, йти в кафе підмітати підлоги щоб дітей утримувати, маючи такі дипломи. Я думаю жоден лікар цього робити не буде, стільки років віддати навчанню, роботі і потім приїхати в іншу країну і підмітати підлоги. Софія зараз у декретній відпустці. За законодавством України їй надається ще один рік відпустки. Повертатися в Суми поки що не планує, тому що там люди живуть під тиском війни, з бомбардуваннями, зі страхом потрапити на заміновані майданчики та парки. Наразі Софія володіє українською, російською, англійською, грузинською та вірменською мовами. Вона хотіла б краще вивчити румунську мову і була б мотивована це зробити, якби мала впевненість, що зможе працювати лікарем у Румунії. _____________________________
Serialul multimedia ,,De ce medicii și asistenții medicali refugiați din Ucraina nu profesează România? Ce soluții au găsit alte țări” este realizat de VIDEOMEDICINA.ro și susținut de SCIENCE+, o rețea în domeniul jurnalismului de sănătate și științific din Europa Centrală și de Est dezvoltată de Free Press for Eastern Europe (Cehia) și Free Press Unlimited. Urmăriți și: Cum reglementează 4 țări din UE dreptul de-a profesa al refugiaților ucraineni medici și asistenți medicali. Ce soluții are europarlamentarul Dragoș Pîslaru pentru România De ce medicii refugiați din Ucraina nu profesează în România. Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte CMR: ,,Probleme, la durata de pregătire a medicilor ucraineni” Cum își câștigă existența un medic neurolog ucrainean, profesor universitar refugiat în România EXCLUSIV - Olga Zernosek: Cehia a eliminat taxele de echivalare a studiilor pentru medicii și asistenții ucraineni refugiați
Як лікарі-біженці заробляють на життя в Румунії. Відгуки лікаря-невролога з України (Частина І) Герцев Василь Миколайович, народився 1969 року, в Україні, у 1994 році закінчив Одеський Медичний Інститут. Майже 3 десятиліття працював лікарем-неврологом для дорослих на батьківщині, але через війну, що почалася в Україні, мусив виїхати. ,,Я працював невропатологом протягом 27 років у різних організаціях, у обласній лікарні та Університецькій клініці". (...) ,,У Румунію ми приїхали 9 квітня, після того як Одесу бомбили, взриви у вікна і це було дуже страшно. Моя дружина сказала, що ми повині їхати, тому що вона не мож е це пережити і у нас ще є двоє дітей, у доньки цукровий діабет, а у сина синдpом Дауна. , тому що на це було неможливо дивитись". (...) ,,Так, я закінчив медичний університет у 1994 році, отримав диплом лікаря, після цього я пройшов інтернатуру в неврології, протягом 2 років. Потім я працював невропатологом 5 років в міській поліклініці, потім я поступив на клінічну ординатуру, з 2001 по 2003 рік, протягом 2 років, я вчився в клінічній ординатурі. З 2004 року по 2006 рік я навчався в аспірантурі, також - неврологія. Тобто я навчався за спеціальністю неврології в інтернатурі 2 роки, в клінічній ординатурі 2 роки і в аспірантурі 3 роки. Виходить 2 плюс 2 = 4 і плюс 3, це 7 років; 6 років, але з перервою на 2 роки через службу в армії. Я поступив у 1986 році і закінчив у 1994.". (...) Герцев Василь Миколайович - З 1996 по 1997 рік працював лікарем-невропатологом Іванівської ЦРЛ Одеської області. З 1997 по 2001 рр. працював лікарем-невропатологом в міській поліклініці №14 центрального району м. Одеси З 2001 по 2003 рік проходив клінічну ординатуру на кафедрі нейрохірургії та неврології Одеського Державного Медичного Університету за спеціальністю «неврологія». З 2003 по 2006 рік навчався в очній аспірантурі кафедри нейрохірургії та неврології ОДМУ. Рішенням Президії ВАК України від 12.03.2008 р. отримав науковий ступінь кандидата медичних наук за спеціальністю «нервові хвороби». Працював в Україні як невролог для дорослих. (...)
(Частина ІI) Так, звісно. Це дві різні спеціальності по шифрам і я спеціалість в дорослій неврології.(...) "Я б хотів працювати лікарем у Румунії, але у зв'язку з тим, що лише 2 місяці тому наш уряд підписали договір про взаємне визнання дипломів, тільки 2 місяці тому. Я ще не встиг подати документи. Тому що раніше, коли рік назад, не було цих договорів про взаємне визнання дипломів це було дуже складно і я не робив цього. А зараз я планую подавати документи" (...) "Знання румунської мови - це основна проблема. Вона у вас дуже складна, тому важко вчити. Я ось намагався вчити кілька разів , а ле зараз взявся серйозно. Тобто мовний бар'єр- . Щодо протоколів, у нас в останні роки Європейські протоколи теж, тому коли була Міністром Охорони Здоров'я- Супрун, вона сказала, що ми можемо використовувати Євро пейські протоколи . п лані проблем немає але в тому що мова - це основна проблема для мене." (...) ,,Так-так, є знайомі які приїхали до Бухареста, вони вже переклали і нотаріально запевнили свої дипломи, але вони поки не працюють. Я не знаю чому. І ще я знаю одного, ну він не зовсім біженець, він з Індії. Він закінчує інтернатуру в Києві і він подає також документи щоб працювати тут лікарем". (...) ,,Я планую залишитися в Румунії. Я вже працював 10 місяців як перекладач у клініці Регіна Марія, потім у нас 2 місяці була перерва і обіцяли продовжити нашу програму ще на 6 місяців. Я працюю як перекладач між українським та пацієнтами та румунськими лікарями які знають англійську мову. У мене є підтверджений сертифікат IELTS про те, що я володію англійською на рівні B2. Тому у мене вийшло влаштуватись на таку роботу. На жаль, цей контракт, вони сказали, буде останнім. Тобто через пів року вже треба буде шукати щось інше. Поки в Україну, поки війна не закінситься, ми не можемо повертатись. До того ж у доньки, інсулін який вона приймає, його в Україні немає, тому вона не може туди повернутись зараз. Немає там тих ліків". *Василь звик до Румунії, також і його родина, навіть дитина з синдромом Дауна. Він не покине Румунію найближчим часом, і він усвідомлює, що лікарю-біженцю в іншій країні нелегко працювати за професією, якій він навчався. ,,Так, звичайно, нас оформили в реабілітаційний центр Святої Катерини, ми туди регулярно їздимо. Йому там дуже подобається, він не хоче навіть повертатися додому звідти. В Одесі На жаль такого центру у нас не було. Я дуже вдячний і румунському народу". (...) ,,Цей шлях не може бути легким, тому що щоб працювати лікарем треба пройти важкий шлях. Тому якщо так належить за законом, . Ніяких преференцій не повинно бути." * З жовтня 2006 року Василь Герцев працював асистентом кафедри нейрохірургії та неврології ОДМУ, а з 2017 року - доцентом кафедри нейрохірургії та неврології ОНМедУ. У Румунії він сподівається працювати хоча б професором, на основі договору про взаємне визнання дипломів між Румунією та Україною, ухваленої через 24 роки після підписання попереднього документа (18 серпня 2023 року). З жовтня 2023 року ми маємо Закон про ратифікацію Угоди між Урядом Румунії та Кабінетом Міністрів України щодо взаємного визнання документів про навчання. (...)
(Частина ІII) ,,Лікарів це не стосується наскільки я чула. Це для викладачів, там інші спе ціальності. Медичні дипломи так не підтверджуються. Я працював викладачем 15 років, тому. Медичні так, потрібно пройти курси потім ще як мінімум рік з румунським спеціалістом працювати спільно, я про це чув. (...) * З березня 2023 року Василь Герцев працював у Румунії перекладачем у Фонді Регіни Марії в Бухаресті та консультантом у МОМ (Міжнародна асоціація з питань міграції). Він мало знає про інших своїх співгромадян, колег по цеху, лікарів-біженців, чи знайшли вони роботу там, куди переїхали. (...) ,,Так-так, є знайомі які приїхали до Бухареста, вони вже переклали і нотаріально запевнили свої дипломи, але вони поки не працюють. Я не знаю чому. І ще я знаю одного, ну він не зовсім біженець, він з Індії. Він закінчує інтернатуру в Києві і він подає також документи щоб працювати тут лікарем". (...) ,,Я планую залишитися в Румунії. Я вже працював 10 місяців як перекладач у клініці Регіна Марія, потім у нас 2 місяці була перерва і обіцяли продовжити нашу програму ще на 6 місяців. Я працюю як перекладач між українським та пацієнтами та румунськими лікарями які знають англійську мову. У мене є підтверджений сертифікат IELTS про те, що я володію англійською на рівні B2. Тому у мене вийшло влаштуватись на таку роботу. На жаль, цей контракт, вони сказали, буде останнім. Тобто через пів року вже треба буде шукати щось інше. Поки в Україну, поки війна не закінситься, ми не можемо повертатись. До того ж у доньки, інсулін який вона приймає, його в Україні немає, тому вона не може туди повернутись зараз. Немає там тих ліків". *Василь звик до Румунії, також і його родина, навіть дитина з синдромом Дауна. Він не покине Румунію найближчим часом, і він усвідомлює, що лікарю-біженцю в іншій країні нелегко працювати за професією, якій він навчався. ,,Так, звичайно, нас оформили в реабілітаційний центр Святої Катерини, ми туди регулярно їздимо. Йому там дуже подобається, він не хоче навіть повертатися додому звідти. В Одесі На жаль такого центру у нас не було. Я дуже вдячний і румунському народу". (...) ,,Цей шлях не може бути легким, тому що щоб працювати лікарем треба пройти важкий шлях. Тому якщо так належить за законом, . Ніяких преференцій не повинно бути."
Ff scump poate doar xativa pit sa dea asa milioane ++ ..de ubde sa luam si noi ăștia bolnavi si modești. ??, noi doar la vot si sa fim slugile declarate ale altora..imi pare rau e trist ce e pe lumea asta ..😢😮 ..
E simplu să arunci cu vorbe aiurea. Iar după război, mulți viteji se arată...D-voastră ce ați fi făcut? Probabil că se sinucidea virusul numai dacă v-ați fi încruntat la el.
@@greencat1976 Am aruncat o privire peste o dietă personalizată. Nici vorbă de "salată" goală, meniurile sunt echilibrate, inclusiv ți se dă lista de cumpărături...
Nu este rostul acestui interviu să dăm prețuri. Pe de altă parte fiecare este un caz în sine, tratamentul e personalizat. Da, sănătatea e scumpă și neprețuită!
Ganditi-va cati bani ati da daca v-ati imbolnavi, pe consultatii medicale, analize, medicamente alopate, uneori operatii, uneori ineficiente si nedorite..La Medicina functionala aflati despre intolerantele dvs.alimentare si primiti informatii despre cum si ce sa mancati pt.starea de bine. Consider ca merita orice suma pe care o dai odata apoi beneficiezi de ce ai invatat pt.o viata intreaga! E poate cea mai importanta investitie pe care o facem pt.noi insine si pt.cei dragi. Aud acum pt.prima data aceste informatii si cu siguranta voi merge la o consultatie. Cu atat mai mult cu cat din intestine porneste sanatatea si fericirea noastra! Am vazut ca mai exista si cabinete de Metabolic Balance cu aceleasi "scoruri" dar cu rezultate deosebite
Este vorba de dr. Sanda Crețoiu. I-am amintit numele în film și găsiti mai multe informații și pe site: videomedicina.ro/2023/11/10/conf-dr-sanda-cretoiu-medicina-functionala-m-a-invatat-ca-totul-conteaza-ce-gandim-ce-mancam-ce-facem-in-fiecare-zi/
Dacă am înțeles bine, doriți o adresă unde o puteți contacta pe d-na Crețoiu? nutrimed.center/programeaza-te/ NUTRIMED Express S.R.L Bulevardul Dacia, nr.51, Sector 1, Bucuresti office@nutrimed.center +40727 061 676 Am mai avut cititori care au mers la d-na Cretoiu si care ne-au spus ulterior, dupa tratament, ca sunt mult mai bine. Important sa va tineti de tratament. Va invitam sa va abonati si la canalul nostru de You tube: ru-vid.com/show-UCMRT-EqkJ-NFSscukJkRaFg Vor mai urma filme cu d-na Sanda Crețoiu, și veți fi anunțată când apar (click pe clopoțel în canalul de RU-vid). Dacă aveți întrebări punctuale, nu ezitați să ni le trimiteți, chiar și ca un comentariu pe You Tube. În măsura în care putem și noi și d-na doctor, vă vom răspunde. Vă mulțumim că ne urmăriți. Vă dorim multa sanatate, în tihnă, cu bucurie în suflet! 🌻
Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului video ,,Prof. univ. dr. Sorin Aramă explică de ce gripa este un pericol pentru vârstnici" și să vă abonați la canalul nostru de You Tube. ru-vid.com/group/PLbf4I6ey88snNq5mH0ZzmLPlo_s6-B3K- RU-vid: www.youtube.com/@videomedicina_ro
Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului video ,,Prof. univ. dr. Sorin Aramă explică de ce gripa este un pericol pentru vârstnici" și să vă abonați la canalul nostru de You Tube. ru-vid.com/group/PLbf4I6ey88snNq5mH0ZzmLPlo_s6-B3K- RU-vid: www.youtube.com/@videomedicina_ro
Vă invităm să urmăriți și celelalte episoade ale serialului video ,,Prof. univ. dr. Sorin Aramă explică de ce gripa este un pericol pentru vârstnici" și să vă abonați la canalul nostru de You Tube. ru-vid.com/group/PLbf4I6ey88snNq5mH0ZzmLPlo_s6-B3K- RU-vid: www.youtube.com/@videomedicina_ro
