În pragul Crăciunului am pregătit pentru voi o ediție specială a podcastului „Cuib de cuci” în care îl avem invitat pe Nenea Nicu, țuicar fruntaș al satului! Curioși să aflați mai multe?
Îmi place să cred că în Cuibul nostru de Cuci fiecare persoană poate găsi inspirația și curajul de care are nevoie pentru a-și îndeplini visurile. Toți invitații din “Cuib” sunt oameni faini, sinceri și veritabili, din a căror experiență de viață se pot învăța lecții valoroase. Așa că, indiferent de lucrurile pe care vi le doriți de la viitor, indiferent de drumul pe care vreți să îl urmați pe plan profesional, sunt sigur că discuțiile prezentate în acest podcast vor fi acea scânteie care va aprinde în voi încrederea și optimismul. Iar pentru că am amintit de viitor, vă invit să îmi răspundeți aici, în comentarii, la o întrebare simplă: Ce vă doriți să obțineți pe plan profesional, care simțiți că e drumul vostru? Aștept cu nerăbdare să vă citesc răspunsurile și să vă cunosc prin intermediul lor. Dacă visul vostru este să aveți o carieră de succes în imobiliare - și mai ales dacă vă bate gândul să începeți o afacere în acest domeniu sau ați pus deja bazele unui business - vă recomand să urmăriți și podcastul 60 de minute cu RE/MAX. Discutăm cu cei mai buni profesioniști din zona imobiliară și oferim insight-uri prețioase. Puteți urmări podcastul aici ru-vid.com/group/PL8Y52YCkhJ7reu0DVU4O4IgDnZ2aBHUtY . Vă invit să dați și un follow canalului nostru dacă vă doriți să fiți la curent cu noutățile din domeniul imobiliar - ru-vid.com !
Cele mai sincere si frumoase povestiri le aflam de la astfel de oameni ! Tot timpul cand intalnesc personaje, asa, ca Nenea Nicu, ma opresc din orice activitate si stau si-i ascult. Stiu ca asist la o lectie de istorie, cultura generala sau de viata pur si simplu. Felicitari pentru reportaj, sanatate si putere de munca lui Nenea Nicu !
Multumesc, domnule Cuc! Eu v-am descoperit intamplator datorita lui Lorand, primul dvs invitat, atunci m-am si abonat. De ce multumesc?! Pentru ca mi-ati adus aminte de bunicul meu, Stefan sau nea Fane, asa cum il stia toata lumea. Atat de multe asemanari, razboi, albine, lucrul pamantului si "moonshine". Lua carul cu boi si pleca noaptea prin paduri sa vanda tuica la cateva sate distanta. Nu a avut "servici" niciodata si a fost extraordinar in felul sau. Regret ca nu i-am inregistrat amintirile din razboi, la Craciun obisnuiam sa ne adunam toti si ne povestea cat de greu a fost. Poimaine merg sa il salut pe Stefan la cimitir, odata ne trageam de urechi amandoi, eu purtand acelasi nume sfant. Multa sanatate bunicului! Sarbatori fericite!
