Dacă vrei o țuică bună urmărește clipul video. Cea mai bună țuică. Cum îngălbenim țuica.Cum facem țuică.Cum conservăm țuică.Cine dă culoare țuicii.Butoaie de țuică.
Salutare ! Foarte util videoclipul, deoarece trebuie sa se bucure si ochiul . Eu colorez palinca cu prune uscate si in 4-5 zile e gata , am un video pe canalul meu, oricum aveti de la mine un mare like si m-am abonat la canal . Spor in toate va doresc !
In functie de dimensiune, cu o lama speciala se poate curata scoarta si folosi bucata toata sparta in bucatele mai mici si mai mari. Cu cat sunt bucatile mai mici, gen aschii, suprafata de contact cu alcoolul e mai mare si deci si viteza de maturare e mai rapida. Nu al faceti rumegus insa! Puteti avea si bucati mai mari care se pot arde sau coace la cuptor la anumite temperaturi, pt a dezvolta arome diferite si mai complexe, mai ales in cazul lemnului de stejar amerian, francez sau ungar. Pentru filtrare acasa puteti folosi filtru de carbon, sau pus si simplu un filtru de cafea din hartie ieftin de la acele masini. Sau daca va permiteti, folositi un filtru gen cana de apa. Neaparat lemnul trebuie sa fie de esenta tare; artar, dud, fag, stejar, cires! Niciodata sa nu folositi lemn moale de rasinoase sau nuc!..Dupa recoltare acel lemn trebuie lasat afara in ploie, soare, zapada, vant, pt un an sau chiar doi pt. a se usca si matura natural (seasoning). Dupa acea perioada se poate curata de scoarta si cum ziceam taiat/crapat, in bucati mai mici sau aschii. Cel mai folosit pt schotch/whisky, cognac, armagnac, vinuri, burbon, rom, etc. este stejarul american, unguresc sau francez. Se pot folosi si alte lemnuri de esenta tare precum artar, fag, dud, cires. Se pare ca cel mai aromat si de acea cel mai potrivit pt tuica noastra ar fi lemnul de dud insa. Occidentalii cu mari traditii de sute de ani in rom, cognac si whisky, de abia acum incep sa realizeze acest lucru!!! Chestia cu orezul, cafeaua nu am auzit-o vreodata desi sunt in domeniu de ceva timp. Mai bine fiti atenti de la inceput si nu le afumati deloc! ( ca si mancarea) Maturarea in butoi poate dura de la 6 luni in sus, oricat, chiar si ani de zile, precum in cazul cognacului, dar acum vorbim numai de tuica/palinca/vinars/rachiu. Problema e ca pastrand tuica in butoi, lemnul absoarbe intre 10-15% din cantitatea de alcool pe an , asa numita "partea ingerilor". Cu bucatelele de lemn sau aschii nu pierzi decat f. putin, adica ce absorb ele in borcan. Avantajul e ca maturarea din cauza suprafetei de contact mult mai mare decat cea dintr-un butoi, se face mult mai repede, adica intr-o luna sau doua maxim! Atentie si la cantitate de bucati sau aschii, altfel taninul din lemn va da un gust puternic de lemn tuicii, ceea ce nu vreti! Ce-i prea mult, strica, ca in orice altceva! Tuica pe care vreti sa o maturati nu trebuie neaparat pusa in damigeana. Mult mai practic, puteti folosi niste borcane mai mari de 2-3 L sau mai mici de conserve, cu capac sau acoperite cu celofan. Nu folositi borcane prea mari pe care le puteti scapa din mana din cauza greutatii si sparge facand risipa! Lemnul ales, in forma aleasa poate fi pus direct in alcool si se va lasa la fund in scurt timp. Borcanul cu capac apoi trebuie agitat din cand in cand pt a grabii maturarea. Tot in acest scop puteti scoate borcanul sau borcanele afara (in gradina, balcon), alternand cu inauntru tot la 2 zile, mai ales pe parcursul iernii. Diferenta de tempeartura- contractare/dilatare a lemnului, va grabi desemenea acest fenomen. Nu va ingrijorati, fiind alcool destul de puternic, acesta nu va ingheta afara oricat de frig ar fi. Alcoolul pe care vreti sa al tratati in acest mod se preteaza cel mai bine la aceasta metoda, precum si la butoi, la o tarie intre minumum 50%- 60% ABV - alcohol by volume. Din cand in cand gustati cu lingurita sau o pipeta ca sa vedeti daca ati ajuns la calitatea dorita - miros/culoare/gust. Dandu-i aer din cand in cand pt cateva minute pe saptamana ajuta din nou prin expunerea la oxigen. Apoi vedeti ca on line gasiti calculatoare de cum si cata apa filtrata sau distilata puteti sa adaugati ca sa o coborati la 40%, 45% sau 50% abv. Ex; www.distilling-spirits.com/tools/calculations/diluting-alcohol/ Puteti folosi si apa de izvor sau din fantana daca stiti ca e de calitate. O apa de izvor sau fantana buna si gustoasa poate adauga la calitatea tuicii. Sper sa va ajute sfaturile mele si va urez, spor la treaba dragilor!
Ursulina, apreciez ceea ce ai scris și am ținut s-o fac altfel decât printr-un like. Această metodă am folosit-o înainte să fi citit că se utilizează și la nivel de mari producători. De ce? Pentru că am cumpărat două butoiașe din lemn de dud și curgeau. Orice am incercat nu am reușit să le fac să nu mai curgă. Atunci m-am supărat, le-am scos doagele și le-am rindeluit, folosind talajul. De colorat se colorează distilatul, doar că acea calitate deosebita i-o dă exclusiv timpul. Reacțiile prin care se obțin acei produși aromatici care dau arome plăcute distilatelor se produc cu viteze mici. Ca in orice domeniu, răbdarea crează calitatea. Cu respect!
@@ovidiudonciu9865 Din curiozitate....Ai incercat sa lasi butoiasele pline de apa calda, intr-un recipient mai mare scufundate pt cateva saptamani? Dupa un timp, lemnul ar trebui sa se umfle destul incat sa nu mai curga...Stiu ca e un proces lung si multi nu au rabdare. Dupa ce al scoti de la muiat in apa, al umplii cu apa din nou. La exterior, dupa uscare, in caz ca inca mai curge pe undeva, se poate folosi ceara topita, in special la capac sau fund, dar si in rest. Exista tehnici speciale in care ceara e folosita. Vezi on line. Doagele le-ai aranjat cum trebuie? Orice butoi nou, nefolosit curge de regula, si e normal. Nu e un defect neaparat. Dupa cum am mentionat, e prea mult de spus; trebuie mare atentie la dimensiuni, greutate, grad de ardere sau coacere a bucatilor sau ashiilor de lemn; se poate scrie o intreaga carte numai despre asta. Faptul ca si marile firme producatoare folosesc tot mai des aceasta metoda mult mai rapida, spune ceva. Bineiteles ca pe eticheta nu ati vor dezvaluii aceste lucruri daca nu e necesar... Costul unui butoi de stejar nou de 200 L e in jur de 250-300 Euro si chiar mai mult cand e vorba de stejar Francez, cel American fiind un pic mai ieftin, dar mai potent in arome. Viata unui butoi de nou nu este insa prea lunga, in functie de cum e folosit, acesta va fi "consumat" in 2 sau 3 ani maximum. Adica asi pierde din calitatile pe care le-a impartit deja cu lichidul gazduit. Este folosit in spirtoase ca si pt vinul rosu, sau chiar bere. De obicei el e tratat cu caldura- copt in cuptor sau/si ars, putin carbonizat pe dinauntru cu arzator special cu flama. Acel strat de carbon negru, de pe peretii interiori va folosii si ca un fel de filtru, si va da adauga si culoarea cafenie si gust spirtului/alcol. E adevarat ca procesul chimic si fizic in reactia cu oxigenul care se petrece cu bucatile de lemn muiate in alcol nu poate replica exact pe cel din butoi, dar avantajele fata de dezavantaje devine irelevant. Ca sa nu mai vorbim de economia de timp si spatiu! Cati au rabdarea necesara sau cine are timp astazi sa astepte un an sau chiar ani de zile pt a putea incepe sa bea/guste dintr-un butoias de 5-10 litri? Ca sa nu pomenesc pierderea in volum de cel putin 10% pe an! La un butoi de 100L pierzi aprox. 10 si chiar 12L de alcol pe an pe care trebuie sa-i inlocuiesti. Cu bucati de lemn, nu pierzi nimic sau aproape nimic. Sper ca aceste detalii sa va ajute in deciziile viitoare. E un hobby f. interesant si placut daca e practicat cu grija fata de mediu si sanatate.
@@ursulinaursache3602 am făcut exact cum ai menționat și tu. Butoiașele, fiind mici, de 12 și, respectiv, de 20 de l, probabil că a fost mai greu de realizat doage care să se îmbine perfect, decât la un butoi mare. Nici varianta cu ceară naturală nu a mers. Anul următor am luat un butoi de 80 de l și nu am avut nicio problemă. Cât despre pierderi, într-un an, butoiul de 80 de l, plin fiind, mi-a "furat" 12 l de distilat.
Am ascultat cu mare atenţie videoclipul tău. Înainte să dau drumul comentariilor, trebuie să-ţi spun că sunt inginer chimist şi fac ţuică de peste 34 de ani. În tot acest răstimp, încă de pe vremea când nu aveam google, m-am documentat din materialele publicate de specialişti în domeniu. Referitor la două dintre cele mai apreciate băuturi distilate, respectiv whiskey-ul şi coniacul, tehnologiile de distilare şi prelucrare ulterioară sunt relativ asemănătoare. Distilatul se imparte în două fracţiuni, respectiv mijlocul şi coada. Mijlocul nu trebuie să aibă sub 40-45 de grade tărie. Cozile adunate se distilă din nou şi se prinde numai fruntea de până la 40-45 de grade tărie. Distilatele astfel obţinute se redistilă astfel încât distilatul final să aibă 60-65 de grade tărie. Înainte de a fi transferate în butoaie de lemn, obligatoriu, distilatele sunt purificate cu cărbune activ (nu cu boabe de cafea) care reţine 100% toate impurităţile care dau gust neplăcut distilatului, tulbureală şi acreală (numai că acest neajuns nu apare la distileriile profesioniste). Distilatul este apoi filtrat şi introdus în butoaie pentru învechire. După învechirea în butoaie de lemn, înainte de îmbuteliere pentru consum, distilatul este diluat cu apă demineralizată sau (recomand eu) apă plată de izvor slab bazică (previne apariţia tulburelii din cauza uleiului de fuzel prezent în distilate din cauza unei distilări defectuoase), până la tăria de consum (38-40 de grade) şi, pentru a preveni apariţia unor flocoane ivite ca urmare a dizolvării de către distilat a unor substanţe din lemnul butoaielor, se face o cleiere cu gelatină şi o ultimă filtrare. Pentru a obţine un coniac de casă, eu am învechit distilatul din vin în butoi de stejar puţin ars la interior (aşa l-am comandat dogarului) şi am introdus în butoi câteva păstăi de vanilie (scumpe, dar am obţinut un coniac aromat). Aroma se poate obţine şi fără vanilie, dar după vreo 7 ani, timp în care butoiul îţi fură destul de mult din distilat şi din tăria lui. Am citit şi solicitările unora dintre urmăritorii tăi. Repet, gusturile şi aspectele neplăcute pot fi înlăturate cu cărbune activ. Cantitatea de cărbune activ folosit este relativ mică în raport cu distilatul, iar cărbunele nu este scump. Filtrarea se face prin hârtie de filtru tip coli, care şi ea se găseşte în comerţ. Referitor la acreală, ea poate fi prevenită şi reparată cu var stins. O lingură de var la o găleată de borhot neutralizează acizii care distilă şi care n-ar trebui să distile dacă s-ar opri distilarea înainte de 100 de grade Celsius. O ţuică acră se poate redistila punându-se 2-3 linguri de var stins în cazan. Totuşi, pentru a se preîntâmpina distilarea acizilor şi alcoolilor superiori care dau acreala şi tulbureala ţuicii, cazanele de distilare ar trebui să aibă capacele bombate, cu rol de deflegmator (de condensare a flegmei şi revenirea ei în cazan), iar ţeava de legătură dintre cazan şi răcitor să fie 1 m şi ascendentă către răcitor. Flegma scăpată din deflegmator poate condensa pe ţeavă şi să revină în cazan.
@@bellykery-viatalataracudaniel Am reeditat comentariul meu. Iniţial l-am scris în word, dar la copiere s-au amestecat câteva propoziţii între ele. Te rog să-l reciteşti.
@@gigi-maca Da, este adevărat că prima porțiune din distilat conține, printre altele și alcool metilic, un produs foarte toxic. Dacă ești lângă cazan când începe să curgă, primii 100-150 de ml trebuie aruncați. Dacă nu ești lângă cazan, la momentul oportun, nu trebuie să arunci 1 l sau cât a curs. În prezența alcoolului etilic, alcoolul metilic nu prezintă niciun pericol. Dar e mai sănătos să-l separăm, dacă se poate.
Unul din motive este pt ca s-o spunem cinstit, uneori lumea e cam zgarcita si adauga sau lasa prea multe asa numite "cozi" sa intre in componenta alcolului final. Exista explicatii si mai multe...cauta/vezi "alcohol tails" on line in engleza Un an alt motiv poate fi calitatea apei, de obicei provenita de la robinet, sau fantana, cu un continut mineral ridicat care poate provoaca acest fenomen. Indicat e sa folositi apa filtrata sau distilata cand vreti sa amestecati in alcol pt al face mai baubil adica adus de la o tarie mare la ceva in jur de 40%/grade. Daca totusi persista acea tulburare care ar trebui sa dispara in cateva ore, atunci incercati mai adaugati putin cate putin din acelasi alcol in recipientul respectiv, dar care are o tarie mai mare, 50- 60% sau si mai mult, pana cand tulbureala dispare. Sper sa va ajute.
Deasemenea ajuta foarte mult daca atunci cand distilati tuica, opriti procesul de recoltare cand ajungeti la nivelul de "cozi"/tails, adica produsul obtinut i se schimba mirosul in rau - miros de carton ud/catel ud, sau cand masurati ce vine pe teava la 20%/grade si mai putin. Partea pretioasa de mijloc are un miros dulce. Cea de inceput toxica -alcol metilic- cu miros intepator de acetona si flacara de ardere in lingurita cu varfuri pronuntate de culoare galbena! Alcolul bun de baut (etilic) are un miros mai dulce dulce si arde cu o flacara albastruie fara prea mult galben.
Salut Tibi,eu am pus în butoi de dud și la prima umplere cu țuică după câteva zile deja este galbena, cât trebuie lăsată? Menționez că a fost și opărit bine de 3 ori .
Salutare, în primul rând ați încurcat personajele,,,ce prezint eu alt personaj nu arată ,,,,eu fac ce spun și arăt cum fac,nu copiez pe nimeni și nu prezint ce fur de la alții,referitor la întrebarea dvs ,,,depinde, o puteți lăsa și un an ,dar în general după 3 luni țuica deja este mult mai bună. Spor!
Multumesc . Pt mine a fost un video educativ . Rog cineva care stie/cunoaste , la un cazan de 100 L borhot de pruna , cat ,,cap,, [alcool metilic ] trebuie sa dau la o parte ? . Ce se poate face cu acea parte?, se poate repune la fierbere la urmatoarea tura ?
Salut ! Cu multă plăcere!.Eu pot spune cum fac eu;procentul la 100 litrii de borhot;la fiecare cazan scot 0,500 litrii de frunte(așa se spune la noi)și o pun separat și nu o amestec,înlocuiește carmolul,este recomandat pentru frecție în caz de răceală,compresii pentru dureri de spate,pentru picioare când avem dureri sau transpirații,are efect garantat.Sănătate !
2.5 -3% din total si este de aruncat sau folosit la dat foc la carbuni/lemne, gratar, sau curatatul unghiilor de oja. Miroase a acetona si arde cu o flacara pronuntat galbuie la varf. (test cu lingurita)
Va salut, Ce parerea aveti despre folosirea carbunelui activ care inlatura ,, putoarea tuicii" si o transforma in acel alcool parfumat (fructat) si fin.
Salutare, sincer nu am folosit și nu pot să recomand sau nu,,,,părerea mea este să faceți bine și sigur o alegere înainte să o folosiți dvs(metoda cărbunelui).
Whiskey-ul american, se trece prin 3 m de carbune spre exemplu Jack Daniels si asa cum spunea oenologul lor, acea trecere prin carbune face ceea ce fac butoaiele arse pe interior care invechesc whiskey-ul in 3 ani si anume ii da acea aroma moale de afumat. Eu sunt de parere ca cine produce bauturi alcoolice ar trebui sa-si pastreze o parte pt.experimente (naturale desigur) pt.a descoperi noi gusturi.
Am niste tuica de caisa o tin de juma de an in damigeana pot sai pun si o mana de orez si o bucata de lemn de dud salcam ce oi gasi si dupa sa le las acolo ca si asa nu o beau te intreb
Salutare, dacă mă poate ajuta și pe mine cineva cu un răspuns. Se poate face țuică din vin ? Ar mai trebui adăugat zahăr sau apă la distilare. Vă mulțumesc!
Salutări ! Eu am făcut țuică din vin,am pus mai puțin în cazan,am adăugat apă pentru că la fierbere nu influențează cu nimic nici calitatea nici cantitatea,nu am adăugat zahăr sau altceva, am blocat capacul și focul foarte mic, face presiune foarte mare.Am rămas uimit de rezultat ,,,,,Spor la treabă și sănătate!
Tuica din vinul alb, se mai numeste si brandy, brandevin, rachiu, vinars, jinars,sau chiar cognac daca sta la butoi de stejar timp de cel putin 3 ani in Franta;-P... Eu am folosit vin Chardonnay, dar puteti folosi orice alt vin din struguri cu un alcool intre 8 si 12% alcool. Cu cat mai ridicat alcoolul, cu atat mai multa tuica iese din aceasi cantitate bineinteles. Din mere/cidru se poate face Calvados, rachiu de mere, palinca de mere. Din bere, puteti face whisky. Din melasa de zahar, rom. Din vin de zahar ordinar amestecat cu drojdie de exemplu, puteti face alcool etilic neutru la gust sau vodca. Alcool dublu rafinat - 95% abv. obtineti insa numai la o coloana speciala si dintr-o singura fierbere. Urmeaza visinata, si alte lichioruri pe care doriti sa le faceti.
In zona Botoșanilor se face renumitul rachiu din sfeclă de zahăr , pentru a ii scoate damful de sfeclă se folosește felii de gutuie puse în damingeană la maturat ,din cauza culorii căpătate in timpul maturării poate sa stea și 1-3ani se mai cheamă coniac moldovenesc .
Salutări !Din păcate pentru acreală singurul remediu este să mai fierbeți o dată rachiul,dacă este afumat merge rezolvat cu boabe de cafea,batoane de scorțișoară,sau tot fierbere,acreala este dată de lipsa fermentație,fructe necoapte,dar noi românii suntem isteți și remediem problema mai ales când este vorba de așa ceva.Sănătate !
@@marianm9586 Da,dar aveți mare grijă,trebuie pus mai puțin ca de obicei, face presiune foarte mare,ideal trebuie blocat capacul sau pusă o greutate, foc ușor și treaba este rezolvată, dacă aveți mai puțin puteți adăuga apă nu are nimic .
cel mai bine e sa mai depuneti un pic de efort si sa o redistilati, de data aceasta cu mai multa atentie.....daca tuica are sa zicem 35-40% alcol ca tarie, la un litru de tuica adaugati 3 litrii de apa si redistilati. Astfel scapati de toata acreala si afumatura.
un coleg mi-a adus din Romania (eu sunt din Moldova)- tuica cu aroma stridenta- de struguri.... aia- cum se face? Bulgarii au tuica cu aroma si gust minunat de pere...... oare- cum se face?
Salutare, la noi se numește,,tescovină,,țuică cu aromă de struguri,,în general mulți bagă struguri de slabă calitate la fermentat și după merge la fiert sau după ce am scos mustul din struguri, se adaugă apă și zahăr și la fel merge la distilat. La pere este același lucru ca la fructe,am un clip,,Cum se face țuică(rachiu) din fructe.
@anhil2010 Da,,,,păcat că distanța este foarte mare ca să gustați o tescovină,,,,la pere este de discutat pentru că într-adevăr țuica de pere nu are un gust pronunțat de pară,posibile ceva arome. Sănătate!
aia de pere care am savurat-o, era ideala la gust, dar la noi si costa- vre-o 30euro sticla (0.5litri) Interesant daca e posibil а face ceva similar - din 'votka' plata, sau spirt- pe modelul unei 'tincturi' din fructe...(la noi se spune - 'nastoika'@@bellykery-viatalataracudaniel
Salut, Am ai mei la țară vreo 250/300 litri de țuică. Ar vrea sa cumpere un butoi de inox de vreo 500 litri și să țină în el toată țuica... Ce zici, e o idee buna sa tii țuică in butoiul de inox? Mulțumesc
@@bellykery-viatalataracudaniel mulțumesc frumos pentru răspuns. Nu prinde țuica un gust metalic dacă stă câțiva ani în butoaie de inox? Mă gândesc însă că după ce pui vreo câțiva ani țuică, completezi mereu, la un moment dat trebuie sa mai și cureți butoiul de inox... Trebuie și curățat nu?
de ce nu o reimprospateaza? sa dea copiilor , nepotilor , sa mai si vanda. opreste pentru consum , eventual rezerva . scapa de emotii si,dupa ani ,bea tuica roasa, invechita natural.
