Aparat de sudură Almaz, interiorul 

Eu il folosesc la casa de tara cu instalatie veche de aluminiu cu un prelungitor oarecare de vreo 5metri si nu am probleme cu reteaua.Are consum mic si nu sar sigurantele.

Nu e corectă aprecierea cu prelungitorul, pentru că ele trebuie să scoată același rezultat, fie că are 190V, fie 250. Cu ce scoate, așa e, nu este real, pentru că eu la sudat cu 2.5 îl dau la aproape de 150A, în timp ce necesaurl pentru așa electrod, e cam de 80A. La maxim merge cu 3,25 (e prea mult într-o gospodărie), și ei spun că merge și cu electrod de 5 .

@@nelute5 chestia cu prelungitorul e că la locul unde lucram a venit o echipă să monteze un capac metalic la o groapă de hidrofor și a adus un transformator de sudură de fabrică dar nu a putut suda cu el la același prelungitor. Ceea ce cu celălalt era posibil. Nu sunt specialist dar știu că lungimea unui prelungitor și grosimea lui contează.

@@Krissrifleman73 transformatorul e un consumator mare iar eficiența lui e de doar 60%. Convertoarele schimbă frecvența rețelei, o ridică mult mai mult de unde și transformatoarele mici din ele, după care un set de tranzistoare mărește curentul, care e dependent de frecvența și tensiunea dată de oscilatorul schimbător de frecvență și nu de tensiunea rețelei. Când rețeaua va fi slabă (inclusiv cabluri lungi și subțiri), aparatul intră în protecție. Orice sursă în comutație (se comută cei 50Hz ai rețelei, într-o frecvență mai înaltă ), nu e strict dependentă de rețea, într-o oarecare măsură, și mai are avantajul enorm, că cu componente electronice mici și ușoare, se obțin puteri enorme (fiind frecvența ridicată). Se spune că dacă la rețea am avea peste 120Hz, ar trebui să ne plătească ei pe noi, ca consumatori (deși nu se consumă nimic, ci doar plătești timpul în care tu ai stat conectat la rețea cu un anumit „consumator).La prima vedere m-ai crede tâmpit, dar asta e! Analizeaz-o puțin și ai să vezi că tu plătești doar timpul cât ai stat conectat, cu un aparat ce suportă să zicem 5A, timp de o oră. Dacă ai distanța mare pe cablu, aparatului nu-i va mai da cei 5A, ci mai puțin, diferența pierzându-se pe cablu. Dacă unei case din capătul străzii, îi vei face o împământare serioasă, vei recupera cel puțin jumătate din pierdere. E verificată și răs corectată !

@@nelute5 interesant..

@@nelute5 totul depinde de caracterul sarcinii , dacă e inductivă, rezistivă, sau dacă are compensare PFC , așa că lasă poveștile , dacă un invertor consumă 10 amperi , cind ii pui un calbu mai lung o să consume 12 amperi de exemplu , că el tinde să păstreze puterea de ieșire, dacă e invertor bun , și la 220v * 10A o să ai 2.2KW/h , (neluînd in calcul pierderile) și dacă al capătul celalalt al prelungitorului in sarcină o să fie 200V in loc de 220 , inverterul o să consume 11A , pentru a da un output de 2.2KW/h , deci așa functionează tehnica , dacă o să ai un rezistor la celalalt capăt e corectă varianta că scade curentul

Eu îți recomand să nu te străduiești să reții polaritățile, ci să le folosești așa cum îți merg bine. La supertit îți va merge oricum, dar cu plusul la masă va întrerupe (exemplu). La superbaz, nu se va amorsa ușor sau chiar deloc, deci inversezi și pui cu plusul la masă, adică invers ca la supertit. La aluminiu, inox și fontă, e ca la supertit, plus la clește (la electrod). Dacă e altfel, verificați . La aluminiu e cel mai concludent, unde sub nicio formă nu se poate cu plusul la masă.

Nu știu, n-am avut asemenea probleme până acum. Eu n-am sudat cu electrod mai mare de 2,5 cu ele, și n-am probleme deși au trecut ani. Le folosesc aproape zi de zi !

Salut ai aflat problema..

Aceiazi problema am zi eu merge in șuturi și ventilatorul la fel ce poate sa fie defect??

Pe care l-ai luat?

Toate aparatele ieftine mint în legătură cu amperajul. De regulă Almaz afișează aproape dublu față de realitate.

Nu știu aparatul, eu v-am spus doar despre ce cunosc!

Nu știu exact, dar 3Kw e prea puțin, dacă ați avut electrod de 2,5 ar fi fost la limita maximă a generatorului, de care mă cam îndoiesc. Eu am folosit unul de 3,5kW , dar am sudat cu 1,6 cu care a mers perfect, dar la 2,5 „mure” motorul și aparatul n-a făcut nazuri (dar nici n-am insistat).

@@nelute5 ok Mulțumesc, am să țin cont.

Nu pot să-ți spun așa , doar după fum ! Trebuie detaliat, nici măcar ce aparat e n-ai zis ! Scie-mi la nelute@yahoo.com, și acolo-ți dau număr de telefon, sau lasă număr și te sun eu.

Nu știu nimic, eu am prezentat ce am și cred că-i bun, și este ! Azi am sudat cu el o pompă de apă din fontă, de la ora 13.00 la ora 18.00 și a mers perfect, și-l am de 4 ani. Dacă-l iei p-ăsta pe care-ai pus ochii și e bun, spune și celor din jur, să se știe !

Înseamnă că sunt reali, ăsta-i curentul normal de lucru la 3,25 !

La Lincoln cu 3.25 sudez începând cu 90A,cu 2.5 sudez și cu 50A. 😅 Cu BJC-ul și Totalul de la 65A cu 2.5mm și 100A pentru 3.25. La Almaz îmi trebuiesc minim 155 sa sudez cu 2.5. Și 255 pentru 3.2mm 😂 am mai avut o panaramă de Telwin 165, nici ăla nu mințea, dar în mai puțin de doi ani a fătat ireparabil...

Nu știu, era conectat ? Se poate ca piesele grele să se fi desprins din lipituri. Chiar am unul demontat, la fel , lovit intenționat că s-a enervat, nu e almaz, dar dacă-l fac, o să-ți dau o variantă. La prima vedere, unul din tranzistoarele din montajul de protecție nu dă corect la aparat.

Da, era sub tensiune. Nu e dezlipit nimic de pe placa sau crepat, nici un led nu se mai aprinde , nici fum nu, nimic, am masurat puntea redresoare e ok, nu stiu ce sa zic de releu, ce rol are? Multumesc de raspunsul anterior prompt

@@danutbirsan6521 releul are rol de întârziere la conectare, a unei părți din aparat, pentru a nu se suprapune la pornire, c-ar sări siguranța de la tablou.

N-am înțeles decât că, folosești plusul la masă !

Am vrut sa vă întreb dacă este bine sa folosesc în continuare masa la + și port electrod la- . Pt că am desfăcut carcasa aparatului sa îl suflu de praf și am observat că borna + duce la niste piese din aluminiu care înmagazinează căldură și borna - ducea direct la placa de baza . Acum in capul meu eu știam că trebuie să fie invers

@@alexrada9716 , dar de unde regula, că plusul nu trebuie să fie pe radiatoare, sau cum ai înțeles tu ? Nu te afectează asta ca utilizator, ci doar faptul că pentru anumiți electrozi, trebuie să inversezi bornele pentru a se suda corect, altfel topirea materialului de la electrod, ori e împrăștiată, ori e prea rece și nu se aliază, fiind necesară mărirea amperajului care și el afectează... și așa mai departe. Deci, sudezi așa cum merge mai bine, și nu e nevoie să memorezi aberațiile scoase din ...burtă, ale cârcotașilor. Bănuiesc că nu lucrezi la Nasa, așa că nici polaritatea fiecărui tip de electrod nu trebuie s-o memorezi, ci dai cu el cum merge, altfel se lipește sau stropește.

pe bazic de 3.20 al meu cam sughita

Amperajul îl fixezi acolo unde permite îmbinarea celor două băi de metal ale pieselor, cu cea picată din electrod. Dacă piesele sunt groase, se absoarbe multă temperatură, materialul se topește la vâscozitate mai mare (nu curge) iar topitura din electrod fuge de-o parte și de alta, fără a uni piesele. Atunci se vede răcirea cu o linie mai intens colorată de-a lungul sudurii, linie de zgură prinsă între părțile metalice ale pieselor de sudat, care a împiedicat unirea. Deci, linie roșie, n-a prins. Atunci mărești amperajul, până aruncă zgura. Treaba cu numărul amperilor, e doar informativă, aproximativă. Puneți-i un droser ca în filmul meu, și va merge bine cu superbaz și aluminiu. Nu aveți ce suda cu electrozi mai mari de 2,5 , doar nu lucrați la șantier naval cu el ! Cât privește sudura cu fontă (nu știu cupru), e vrăjeala vânzătorului, că electrodul de fontă merge la fel ca cel de inox și supertit, și necesită necesită amperaj mai mic (doar că-i mult mai scump).

@@mitacccosminmc5297 , puneți-i bobină de netezire (droser), și va marge cu orice ! Nu vă caliciți să dați cu mai mult de 2,5 că nu aveți ce suda cu mai mari ! Chiar și de 10mm, de 20 de mm grosime, dacă e piesa, niciun electrod n-o va umple cu un singur strat, cât ar fi el de gros. Așa că, ce-mi e că dau 3 straturi cu electrod de 4 și dau și foc aparatului sau rțelei, case...și ce-mi e că dau 5 straturi în siguranță și liniște ? Păi mi-e, că-i diferență totală, nu ?!

@@nelute5 ideea e ce impendanta sa aiba bobina?

@@mitacccosminmc5297 , nu impedanță, ci inductanță, care trebuie să fie între 6 și 12 mH (milihenri). Eu n-am făcut după inductanță, ci am apreciat că trebuie să aibă caracteristicile unei bobine secundare, a unui transformator de sudură corespondent caracteristicilor electrice ale ieșirii din invertor. Adică, ai la ieșire 60V cu 150A, folosești un miez corespunzător puterii , sârmă și număr de spire valabile pentru curentul și tensiunea dată. Inductanța va fi diferită, și din posibilitatea pe care o ai sau nu, să așezi spirele una lângă alta, sârma fiind destul de groasă. Așa că eu am abordat varianta cu secundar echivalent, și a mers. Le-am și măsurat, și depășesc cei 6mH, chiar se duc către 12. Nu-i o regulă această valoare !

Merge bine, pentru că totuși e „distanță” mare, 7 ani între tehnici. Eu nu prea am așa încredere în superbazul de azi, pentru că nu prea e diferență mare față de supertit. Dacă electrozii de superbaz , românești de altădată, în momentul sudării unei piese și rectificării pe strung, abia se lipea cuțitul de sudură. Cu cei de azi, nu e nicio diferență față de supertit. Totuși, adăugând un droser, așa cum am pus eu pentru a suda cu aluminiu, merge mult mai frumos cu superbaz. Încearcă așa, și nu da banii pe altul, până nu vezi ce se poate face din cel pe care-l ai.

@@nelute5 mulțumesc pentru răspuns, sternul meu are bobine pe ieșire, sunt 2 bobine pe tor alb-galben cu fir monofilar, dar probabil nu or fi suficiente. În rest pare mai bine construit decât cinezăriile de azi, de exemplu are filtraj de 6x470uF.

@@xan77 , păi cum e mai bine făcut, dacă nu merge ? Ăsta nu are niciun condensator de filtraj, și merge cu superbaz și fără bobine. Câte spire are pe acele bobine ? O fi doar de deparazitare ! Nu ar fi avut loc în el asemenea bobine de netezire, și nici două.

@@nelute5 am zis că pare mai bine făcut, însă după comportament nu e. Bobinele sunt mai mici, se pot vedea în foto i.postimg.cc/02m3DJHS/DSC01734.jpg

@@xan77 , sunt bobinele convertizorului de frecvență, nu cele de netezire.

300 lei, adus acasă.

E doar o părere ! Sudura de calitate o face mâna și capul, nu prețul și numărul pieselor ! Dacă mergi pe principiul ăsta, ești pierdut, ești sclavul sistemului !

Merge perfect pe generator. Am sudat mult cu electrozi de 1,6 pe un generator de 3Kw, și n-a obosit niciunul toată perioada de lucru.

Pe el cât amperi scrie că are?

@@nutotiziaristisuntcorecti184 , pe el are gradat până la 250 A , așa cum spune și prospectul, unde se specifică că merge și cu electrod de 5, dar nu-i adevărat. La maxim, merge bine cu 3,25 , ceea ce e prea mult pentru lucrul acasă. Eu nu aș recomanda nimănui să folosească acasă, mai mult de 2,5 ceea ce e mai mult decât necesar.

@@nelute5 ms pentru răspuns. Cu cât electrozi sunt mici e mai ușor pentru aparat.Dece sudai cu 1,6 ?

@@nutotiziaristisuntcorecti184 , la 2,5 îngenunchea motorul generatorului.

Aproape zi de zi, și s-a construit un atelier cu structură metalică total, cu el.

@@nelute5 și cu care electrozi ai sudat hala 2,50 sau 3,25?

@@nutotiziaristisuntcorecti184 ,cu 2,5 pentru că nu era necesar altfel, orice-ar spune "specialistul" ! Când grosimea profilului e de 2, e inutilă folosirea unui electrod de...4, nu?

a pocnit si pocnit a ramas nu sunt arse nici tranzistoarele alea mari nici diodele alea pe radiator

@@madalinistrate2074, nu pot da informații așa, pe două cuvinte ! Trebuie văzut de cineva care știe ce caută !

Care parte te interesează ? E dublu placat, vrei să-l reproduci ? E o schemă simplă la un rus, pe care eu am văzut-o înainte de a avea aparatul. Dă-mi un număr de waț. și ți le trimit.

@@nelute5 nu vreau sa il reproduc... Vreau sa il repar pe al meu ptr ca anumite piese de pe placa au explodat la propriu.... Si am nevoie de o poza detaliata ptr a stii ce piese sunt acelea

@@valentinnicu7713 Ți le dau eu, dar dă-mi locul cum spuneam, unde să le pun.

Nu, acolo sunt alte caracteristici !

@@nelute5 si cum il pot face

@@davidnsjskks7969 , păi am film cu spoter construit dintr-un transformator. Mergi înapoi și vei găsi filmul. Ce e neclar, îți voi spune până înțelegi !

@@nelute5 am vazut,in primul rand nu gasesc transformator . Am un aparat vechi de sudura cu tranformator cum as putea sa il fac pe ala ? Sa mai desfac bobinajul sa fie mai putin secundaru?

@@davidnsjskks7969 poți face din orice miez de tole, care să aibă măcar 30 cm pătrați la secțiune. Din transformatorul de sudură trebuie să dai tot secundarul jos, și să-i faci altul cu câteva spire din cablu de sudură gros, care să nu dea mai mult de 4-5V , dar să depășească 7-800A în scurt.

Și eu, n-am spus așa ?

Au in iele un sistem xare transforma curentul alternativ in continuu

Cred , se poate orice, numai să vrei !

Atunci, nu mai bănuiesc dacă și demonstrezi !

@@nelute5 Pai nu mai aveam nimic de demonstrat daca citei cu atentie ce ziceam si te prindeai de fraza 'cum suna...' -ceva care auzi e cuprins intre 20 si 20 000Hz . Ori ziceai de ceva la 40 000Hz . In CA se sudeaza aluminiu in procedeu TIG sau MIG cu argon 4.8 sau peste deoarece mai jos se pot forma oxizi si cel mai comun -alumina- are punct de topire 2000C pe langa aluminiul crud care are 660C . Pt o sudura de calitate ca una ,asa, sa fie se poate si cu electrod invelit in CC pulsator - cel furnizat de Almez. Un pic mai bine e cu un drosel care sa mai mai netezeasca pulsatiile .

@@PopaAlexandru. , n-aveam cum să mă prind, la cum sună fraza (din final) ! Așa trebuia explicat de prima dată, cu date concrete (dacă sunt și reale, eu nu știam de cei 2000 de grade la unii compuși ai aluminiului) și detaliate, ca să înțeleagă oricine, pentru că eu nu pun aici filmele pentru mine. Aș fi curios să aud și eu un sunet , măcar pe la 14kHz, nu 20 ! De la 20kHz încep „purtătoarele” , adică frecvențele radio, iar la 40 kHz am putea face ceva deosebit (numai să ne treacă prin cap) din ceea ce poate un așa aparat de sudură.

@@nelute5 Sunt si reale ,se mai formeaza oxizi ... oxidul de aluminiu se mai numeste si alumina si despre datele lui poti afla din surse independente -de ex wikipedia . Frecventele radio sunt mai sus ,urmeaza ultrasunetele dupa audio -tot wiki vine in ajutor. Ma refeream la un aparat profesional care stie suda aluminiu si nu neaparat un Miller sau Esab ci si Intensv/Velt (aceasi Marie dar cu alta palarie!) .Frecventa cu care schimba fronturile e cuprinsa intre 20 si 200Hz ( o reglezi in funtie material) . Forma de unda e dreptunghiulara ca asa merge mai bine .

Nu știu nimic despre el, eu am recomandat doar ce am luat eu, și știu că e bun, după preferințele și necesitățile mele, dar și ale celor ce au aceleași interese sau preferințe. Din prospect, e cam același cu 002 sau urmașii lui, și nu cred că ar fi vre-o diferență, deși se prezintă ca având curentul maxim, mai mare. Dacă ar fi după mine, eu l-aș lua și chiar de n-ar face treabă bună la sudat, deși n-aș crede, l-aș folosi la altceva, inclusiv la încălzirea casei.

Și nu-s finali ? Dacă și gândești cum scrii, nu mai intra p-aici !

Păi am înțeles că ei le fac ! Sau "micul fermier" !

Așa e !

Sigur că spune ! Ce contează 3-4A în plus sau minus, la 100A măsurați ? Dar e altceva când pe afișaj vezi 250A și el are doar 120 !