Тёмный

Emanuel Socaciu: Sărăcie, bogăție și judecată morală 

Dilema
Подписаться 4,8 тыс.
Просмотров 743
50% 1

Conferințele Dilema veche la UBB 2022: Bogați și săraci
16 septembrie 2022
„Simpla lipsă a bogăției, simpla sărăcie, stârnește puțină compasiune”, scria Adam Smith în Teoria sentimentelor morale, acum mai bine de 250 de ani. Deși acest citat a fost adesea folosit pentru a semnala o pretinsă lipsă de sensibilitate a liberalismului față de problema sărăciei, el trimite la o idee regăsită de fapt în majoritatea teoriilor morale: situația materială a unei persoane nu este în sine un criteriu pentru a-i judeca moral acțiunile. Intuițiile morale obișnuite ale multor oameni, insă, par să fie în răspăr cu o astfel de neutralitate a evaluării morale. ”Sărac și cinstit”, „l-a împins sărăcia”, „mai degrabă trece o cămilă prin urechea acului...” sunt doar câteva exemple din limbajul comun care par să utilizeze sărăcia sau bogăția ca temeiuri implicite ale judecății morale. Vom explora împreună această tensiune, încercând să identificăm unele dintre sursele ei și să o punem în legătură cu distincția între reducerea sărăciei și reducerea inegalităților ca preocupări centrale ale eticii sociale.
Emanuel Mihail Socaciu este conferențiar și prodecan la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Este co-fondator și fost director al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (www.ccea.ro). Înființat în 2004, CCEA a devenit una dintre cele mai prestigioase organizații de cercetare în domeniul eticii din Europa Centrală și de Est. Interesele intelectuale și academice ale lui Emanuel Socaciu se concentrează în ariile filosofiei morale, filosofiei politice și eticii aplicate. Articolele sale din ultimii ani explorează teme precum bioameliorarea morală, fundamentele etice ale proprietății intelectuale, etica științei și a tehnologiilor sau filosofia prieteniei. În cartea sa din 2014 („A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției”, Editura All), a propus un instrument conceptual și procedural pentru evaluarea morală a politicilor restitutive („testul popperian al restituției”).

Опубликовано:

 

15 окт 2024

Поделиться:

Ссылка:

Скачать:

Готовим ссылку...

Добавить в:

Мой плейлист
Посмотреть позже
Комментарии : 3   
@alegoriaratiunii
@alegoriaratiunii 11 месяцев назад
Minunat discursul dle profesor!
@alegoriaratiunii
@alegoriaratiunii 11 месяцев назад
Ma mira faptul ca nu l-ati mentionat deloc pe Peter Singer. Ma asteptam atunci cand ati inceput cu lacul. In orice caz, superb!
@vladdumitrica849
@vladdumitrica849 2 года назад
Din pacate tarile cu parlamente nu sint democratii (poporul conduce) adevarate, ci oligarhii (putini conduc). Pentru a fi democratii adevarate ar trebui ca deciziile Parlamentului sa fie supuse aprobarii cetatenilor. "Oboseala" democratiei survine atunci cind exista o mare diferenta intre interesele celor alesi și alegători, astfel oamenii isi pierd increderea in modul de functionare al societatii si prin crapaturile din ce in ce mai largi se vede trupul oligarhiei. Aspectul democratic este un efect colateral in societățile oligarhice în care economia are un aspect puternic concurențial, adică interesele celor ce detin puterea economica în societate sint divergente. Astfel cei cu bani, și implicit cu putere politica în societate, se supraveghează între ei ca nici unul sa nu aibe avantaje nemeritate datorita politicului. Din aceasta cauza tarile în care resursele minerale au o pondere importanta în PIB nu sint democratice (Rusia, Venezuela), pentru ca un grup mic de oameni poate exploata aceste resurse în interes propriu. În tările sarace resursa principala exploatata poate fi chiar bugetul statului, ei avind interese convergente în a beneficia, în interes propriu, de aceasta resursa. E ceea ce se observa în România cind, indiferent ce partid vine la putere, rezultatul e acelasi. Soluția este democratia directa moderna în care fiecare cetățean poate vota, atunci cind dorește, peste capul parlamentarului ce îl reprezinta. Ba chiar îl poate demite dacă majoritatea alegătorilor lui considera ca nu le reprezinta corect interesele. Situația României este situația oricărui structuri puternic centralizate. Statele nordice au rezultate bune pt ca au structuri descentralizate. Robert Michels a scris, pe la 1911, o carte în care a analizat cum orice structura centralizata se transforma în mafie și a numit aceasta tendința "regula de fier a oligarhiei". Cartea se numeste "Political Parties"
Далее
Petre Guran
1:17:34
Просмотров 2,1 тыс.
Adriana Babeți: Mai mult decât multi-
59:55
Просмотров 2,1 тыс.
Sever Voinescu: "Tatăl lui Figaro - umorul revoluționar"
1:21:01
Andrei Cornea: Civilizația, fruct al diversității umane
1:03:03