Fragment din emisiunea "Dan Grigore si prietenii sai", realizata in 1983 de Luminita Constantinescu si Andrei Bradeanu. "Melancolie" de Mihai Eminescu, recita Ion Caramitru. La pian, Dan Grigore. / arhivatvronline
Sonata lunii si poezia lui EMINESCU,in inegalabila interpretare a ctorului ION CARAMITRU. Ce compatibilitate intrecei TREI TITANI, la care adaug interpretarea fara egal apianistului DAN GRIGORE.PINOT, cum ii spuneau prietenii si cei apropiati, ne leganat tineretea cu creatii memorabile.A fost un BREND de tarasi va fi cu neputinta sa fie dat uitarii DRUM LIN spre steleARTIST iNEGALABIL, INSPIRAT, UNIC...Dormi in pace, dormi inpace....
Mare pierdere, numai cei înzestrati de Dzeu îl pot percepe atât de corect, uman, sensibil pe Giganticul Eminescu, Dzeul românilor. Îți mulțumesc, pentru tot.Ai fost genial...
Un adevarat balsam pentru sufletul insetat de frumusete si de har! Multumesc pentru postare. Nota 20 pentru recitarea geniala si pentru muzica . Mi-e dor de Eminescu si doar astfel de mari artisti mi-l pot reda...
Pe marele geniu pustiu..Eminescu (desi nu as merita nici să-i pronunț numele), ni-l poate reda simplu si clar insăsi poezia lui. Volumul de poezii..acea comoara ascunsă de la multe priviri in ziua de azi. Pe Eminescu ni-l mai poate reda dorul amarnic, as spune, precum si dorinta de a-l "avea" in fața fiintei noastre, desi stim ca aievea nu-l vom avea niciodata. Sper sa fie in Lumina, acolo unde si merita!
Două stele care s-au unit în recitare și o muzică serafică ca să proslăvească pe MARELE LUCEAFĂR AL POEZIE ROMÂNEȘTI, MIHAI EMINESCU!!! O minunată hrană pentru suflet!!! Mulțumesc! Felicitări! Dumnezeu să-i odihnească în pace!!!
Genială interpretare a poetului național M. EMINESCU decât pe melodie de pian de către cei doi oameni de CULTURĂ Ion Caramitru și Dan Grigore. Păcat că ai plecat atât de repede din această lume Ion Caramitru mare actor și revoluționar.❤❤❤.
Armanule, te-ai grăbit și ne-ai lăsat amintirile și glasul tău înregistrat, gândind ca mai ești între NOI-.admiratorii și susținătorii culturii 100% . Ai avut curaj sa-l joci pe LUCHIAN- o emblema BOTOSANEANA ! Când ai terminat I.A.T.C-ul, l-ai interpretat pe Eminescu, iată Valeria Seciu a dat viata Veronicăi Micle ! Regizor. SICA ALEXANDRESCU !
Nu am cuvinte sa laud : interpretare,conținut si muzică. MAESTRE ION CARAMITRU ,BUNUL DUMNEZEU SA TE AIBĂ IN PAZĂ.........JOS PĂLĂRIA..DRAGII MEI.....🤗🤗🤗❤💙💚💛💌💜🖤👍👍👍👍👍.......🦄
Un moment minunat de înălțător și absolut superb , Maestrul Ion Caramitru, Magicianul care a reușit sa le dea versurilor lui Eminescu strălucirea și valoarea prețioasă cu adevărat meritata ! Sa va odihniți în pace, Maestre Ion Caramitru și să vegheat asupra talentelor nemuritoare ale acestei tari și asupra destinului României din înălțimile albastre ale infinitului !
Un timbru superb, al maestrului, intr-o combinatie minunata, de muzica si sublima poezie. Si, totusi, umbra fiului acestuia, mult mai putin daruit cu minunatii, decat tatal sau, planeaza peste minunatia aceasta
Limba Sacră Eminească romeo tarhon Limba Sacră Eminească Doar martirii aibă voie Să o scrie, s-o vorbească, După rang, după nevoie; Să o cânte, s-o doinească, Să o lăcrime cu geana, Să o doară, s-o jelească, Să-i tămăduiască rana, Să o-nsceptre, s-o regească, S-o dezgrâne, s-o-mplămade, Să o coacă, s-o-mpâinească, Să o-nsteie-ntre pleiade, S-o-mpământe, s-o-ncerească, Să o tulbure cu versul, Să-i dea har, s-o eminească, Să îi dea tot universul...! Și, abia apoi, cerșească Tagmele trădării frustre Drept la grai, să-și românească Inima, cât să le mustre...! Crucea Neamului ferească Neamul azi bătut în cuie, Dintre morți să ne-nviască Și la Ceruri să ne suie!
Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopții moartă. - O, dormi, o, dormi în pace printre făclii o mie Și în mormânt albastru și-n pânze argintie, În mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc, Tu adorat și dulce al nopților monarc! Bogată în întinderi stă lumea-n promoroacă, Ce sate și câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghează, O cucuvaie sură pe una se așează, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimții-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin fereste sparte, prin uși țiuie vântul - Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul - Năuntrul ei pe stâlpii-i, păreți, iconostas, Abia conture triste și umbre au rămas; Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur. ....................................................................... Credința zugrăvește icoanele-n biserici - Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici, Dar de-ale vieții valuri, de al furtunii pas Abia conture triste și umbre-au mai rămas. În van mai caut lumea-mi în obositul creier, Căci răgușit, tomnatec, vrăjește trist un greier; Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu. Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi țin la el urechea - și râd de câte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult.
Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost? De-mi țin la el urechea și râd de câte-ascult Ca de dureri străine?...Parc-am murit demult. Mulțumim frumos!
Compara cu manelismul de azi,cred ca cei ce conduc lumea vor sa ne indobitoceasca,e atat de putin costisitor sa faci astfel de emisiuni si atat de inaltator...
În călimara vremii mai moae chite unul O pană învechită și geniul tău feeric, Și inima învie chiar dacă doar o strună Mai are la 🎻 balsamului himeric...! Și moartea înfiorată de sunetele vieții Vă roagă o cîntare s-o puneti iar pe-o strună Și acum în dricul ernii pe-o rază a dimineții Să-auză veșnicia cum geniul vostru sună... Retrași și melancolici cu frunți de cer albastru V-ați coborât în inimi cînd v-ați suit la cer, Purtând cu voi dureria împătimirii noastre, Dar cu credință mare că stelele nu pier... Un neam așterne laic pe sulul vremii un sunet Ce bate ca un clopot la Sfinte Liturghii Un geniu are-un eri și va avea și-un mîne, Căci strofa lui măreață nu știe de urgii...
Din pacate, si a batut joc de celebritatea lui conducând ca un tiran Teatrul National.a intrat in afaceri de partid si a adus toate non valorile in Teatru si a pus la zid actorii Teatrului. O rusine! Oricum, cel mai frumos recita Adrian Pintea
